Dintre cele cinci poduri peste Prut vor conecta România de Republica Moldova în umatorii ani, cel mai important este cel de la Ungheni, care va avea regim de autostradă. Autorizațiile de construcție sunt în curs de eliberare, iar finalizarea este estimată pentru anul viitor. Celelalte patru poduri sunt deocamdată în faza studiului de fezabilitate. Noile legături rutiere între cele două țări ar urma să faciliteze traficul la frontiera și să dezvolte relațiile economice, potrivit Știrile TVR.
Podul Iaşi-Ungheni, parte a autostrăzii Unirii, A8, va avea o lungime de 261 de metri, iar termenul de finalizare a lucrărilorilor este estimat septembrie 2026. După 60 de ani, peste Prut se construieşte un nou pod. Puţin peste 260 de metri, două benzi pe sens, punct de trecere a frontierei şi o parcare – prevede proiectul pentru podul de la Ungheni. Va costa peste 30 de milioane de euro, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene. Contractul de construcție a fost semnat în septembrie anul trecut.
Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova: El este şi proiectat, iar acum suntem la etapa de eliberare a autorizaţiilor de construire. El este simbolic pentru românii de pe amebele maluri ale Prutului, pentru că acolo s-a început totul, cu Podul de Flori.
Celelalte patru poduri peste Prut nu sunt nici măcar pe planșa de lucru. La începutul acestei luni abia a fost semnat contractul pentru studiul de fezabilitate. De altfel, și termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este, în cel mai optimist caz, 2032.
Unul dintre acestea urmează să se înalte la Bumbăta, în județul Vaslui, acolo unde există acum un pod de pontoane. Podul Leova-Bumbăta a fost construit în mai puțin de un an, din pontoane. Construcţia provizorie este destinată doar mașinilor de mic tonaj.
În următorii ani, în locul lui va fi construit un pod modern, care va permite şi trecerea vehiculelor de mare tonaj.
Nicolai Parpolov, primar comuna Antoneşti: Din spusele bunelului, a fost un pod pe care-l traversau ca să meargă în România şi să vină înapoi în anii 40, înainte de război. Când au venit ruşii în 40, atunci podul a fost distrus.
Nicolai Mîndra, secretar de stat în domeniul infrastructurii drumurilor, MIDR: Următorul pod care a intrat în studiu de fezabilitate este podul de la Bărboieni Grozeşti. Ultimul podul este cel de la Costeşti Stânca pe lângă barajul care este deja existent cu restricţii de circulații a vehiculelor grele pe acesta.
Studiul de fezabilitate pentru cele patru poduri are termen de finalizare de un an. Finanțarea acestuia este asigurat din bugetul României.
Sorin Mihai Grindeanu, ministru al Transporturilor din România: În partea de est a României noi avem lucrurile un pic debalansate în comparaţie cu partea de vest a României şi vom recupera aceste decalaje în anii următori.
Aceste poduri ar trebui să elimine blocajele de la punctele de trecere a frontierei și să dezvolte capacitatea de transport, anticipează specialiștii.
Corneliu Coteț, expert afiliat, Centru de Expertiză Europeană EUROPLUS: Din punct de vedere economic putem spune clar că vor fi oportunităţi economice atât pentru Republica Moldova cât şi România. Vom avea un export mai mare şi un import de asemenea din partea românească mai mare.
Între Romania și Republica Moldova sunt în prezent 10 puncte de trecere a frontierei, şapte rutiere și trei feroviare.
Sursa: Știrile TVR
Articolul Cinci noi poduri peste Prut vor conecta România de Republica Moldova în următorii ani apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
