Premierul Florin Cîţu a contrazis joi scenariile conform cărora datoria publică a României va creşte, ca urmare a faptului că ţara noastră va împrumuta 15 miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, subliniind ca banii respectivi sunt destinaţi investiţiilor, nu consumului.
‘Dacă PIB nominal creşte mult mai rapid decât creşte datoria publică, va scădea, de fapt. Şi sunt şi aceste scenarii care ne arată că scade. Acum eu vă spun regula de aur din finanţe şi vă spun ceea ce va spune orice economist din lumea asta. Dacă te împrumuţi pentru investiţii, este ok şi ceea ce facem prin PNRR este să ne împrumutăm pentru investiţii, nu pentru consum. Investiţiile sunt cele care adaugă valoare adăugată, investiţiile sunt cele care creează locuri de muncă în economie, doar prin investiţii poţi să ai creştere economică puternică fără inflaţie, creştere economică sustenabilă. Deci aici lucrurile sunt foarte clare, foarte transparente, nu ne împrumutăm pentru consum. Şi eu vă spun că s-ar putea să vedem ca datoria publică să scadă sau să rămână constantă, aşa cum vedem noi lucrurile, în perioada următoare’, a arătat Cîţu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria.
Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, declara pe 23 mai că România riscă să ajungă la un grad de îndatorare de 55%.
‘În acest moment, datoria publică a României este de 48%. A crescut cu 13 puncte procentuale. Ce înseamnă acest lucru? Noi ne-am împrumutat în 15 luni de zile aproape 30 de miliarde de euro. Asta înseamnă două miliarde pe lună. Mai exact, e 1% din PIB. În anul 2021 guvernul României are obligaţia de rambursa 50 de miliarde de euro din împrumuturile făcute – şi ale actualei guvernări, şi ale guvernărilor anterioare. Vom plăti numai dobânzi şi comisioane în anul 2021: patru miliarde de euro. Asta înseamnă 2% din PIB. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are o componentă de granturi, respectiv 14 miliarde, şi o componentă de împrumuturi, de 15 miliarde. Dacă aceste 15 miliarde intră în datoria publică a României, vom ajunge la un grad de îndatorare de 55%, ceea ce este imens. Nu mai punem dobânzile la care se împrumută România, duble şi ceva faţă de a doua clasată, care este Ungaria, ea având şi o datorie publică mult mai mare’, preciza Ciolacu, pentru Antena 3.
