Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a declarat luni că afirmaţiile sale privind trimiterea de armament în Ucraina au fost ‘cele mai benigne dintre toate’, motiv pentru care au fost consemnate în atacurile Killnet asupra site-urilor unor instituţii din România, menţionând că ‘există aşa un val care încearcă să pună toate ce se întâmplă rău’ asupra sa.
Întrebat în legătură cu faptul că gruparea de criminalitate cibernetică Killnet a argumentat atacurile cibernetice prin declaraţiile sale cu privire la trimiterea de armament în Ucraina, Cîţu a spus: ‘Daţi-mi voie să vă contrazic aici. În primul rând, nu ştiu ce hackeri sunt ăia care nu ştiu cine este preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor’.
‘Dacă ne uităm la acel comunicat, e bizar să ai poza preşedintelui Camerei Deputaţilor, să ai numele corect, dar să-i greşeşti funcţia. Cred că mai uşor îi greşeai funcţia decât să-i greşeşti invers. Era un simplu search pe Wikipedia şi vedeai cine e preşedintele Senatului. Sunt mai multe semne de întrebare acolo. Cred că declaraţiile mele au fost cele mai benigne dintre toate. Eu am spus că în general, dacă e nevoie şi dacă se aprobă, putem să mergem în această direcţie. Am văzut declaraţiile unor oficiali români care au spus foarte clar că se schimbă legislaţia tocmai pentru a se face acest lucru. De aceea am dubii. Dar e adevărat că există aşa un val care încearcă să pună toate ce se întâmplă rău asupra mea’, a adăugat Cîţu.
În 29 aprilie au început atacuri cibernetice asupra mai multor site-uri ce aparţin unor instituţii publice şi organizaţii private din România, care au fost revendicate de gruparea de criminalitate cibernetică Killnet şi sunt justificate de aceştia prin faptul că statul român sprijină Ucraina în conflictul militar cu Rusia.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a remarcat atunci că este o greşeală nominalizarea sa în mesajul grupării de criminalitate cibernetică Killnet.
‘După cum aţi văzut, e o greşeală acolo, sunt şi eu, dar nu am o problemă că sunt nominalizat eu ca şi preşedinte al Senatului. Declaraţia mea a fost una foarte clară. România, dacă este nevoie, este pregătită, atât legal cât şi moral, să facă acest pas. În acest moment nu există o decizie în sensul acesta’, spunea Ciolacu.
