Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a subliniat, marţi, la Conferinţa internaţională dedicată incluziunii în educaţie şi protecţiei copiilor vulnerabili şi refugiaţi, solidaritatea românilor cu poporul ucrainean, care s-a manifestat încă din prima zi a conflictului cu Rusia, solidaritate care s-a materializat în ‘măsuri proactive de sprijin’ pe mai multe planuri.
‘Mă bucur să fiu gazda unei conferinţe internaţionale dedicate incluziunii în educaţie şi protecţiei copiilor vulnerabili şi ai copiilor refugiaţi din Ucraina. Războiul în Ucraina ne-a testat limitele în multe privinţe, iar solidaritatea noastră cu poporul ucrainean s-a manifestat din prima zi a conflictului. Această solidaritate înseamnă şi a însemnat măsuri proactive de sprijin pe mai multe planuri (…). Drepturile copiilor şi bunăstarea lor au fost şi sunt o constantă a preocupărilor şi măsurilor pe care le-am luat de-a lungul timpului, atât la nivelul Executivului, dar şi aici, în Parlamentul României’, a precizat Cîţu, în deschiderea Conferinţei internaţionale ‘Învăţând din experienţă, pregătim viitorul – Consolidarea sistemului românesc de educaţie şi servicii sociale prin schimb de experienţă şi de bune practici’, eveniment organizat la Palatul Parlamentului de Departamentul pentru responsabilitate Socială Comunitară şi Grupuri Vulnerabile.
Preşedintele Senatului şi-a manifestat preocuparea pentru identificarea şi rezolvarea problemelor care apar în legătură cu copiii.
‘Ceea ce m-a preocupat mereu a fost nevoia de a testa cauzele diferitelor probleme sau provocări care apar în legătură cu proiectele şi evoluţia copiilor. Este uşor să acoperi o problemă din punct de vedere financiar, am spus asta de fiecare dată, însă aceasta nu rezolvă de cele mai multe ori cauzele profunde care afectează domenii precum educaţia, sănătatea, accesul la servicii, combaterea diferitelor tipuri de riscuri la care copiii pot fi expuşi. Acesta este motivul pentru care am susţinut şi implementat, din funcţia de premier în anul 2021, Programul Naţional de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19, numit ‘Din grijă pentru copii’. Cel mai amplu program destinat suportului psihologic şi siguranţei copiilor din România, care astăzi vedem că îşi produce efectele pentru copiii abuzaţi, exploataţi, neglijaţi’, a afirmat Cîţu.
El a spus că ‘astăzi mai punem o cărămidă la construcţia unui sistem de incluziune şi protecţie socială pentru copiii refugiaţi din Ucraina, dar şi pentru copiii noştri’. ‘Prin dumneavoastră, stimaţi specialişti şi dascăli şi experţi internaţionali, prezenţi astăzi aici, măsurile de integrare pot da o şansă reală copiilor români, dar şi celor peste 300.000 de copii refugiaţi, care vor beneficia de expertiza şi bunele practici pe care le veţi dobândi astăzi’, a concluzionat Cîţu.
Alina Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului, a evidenţiat solidaritatea de care a dat dovadă România, în contextul războiului din Ucraina.
‘România a demonstrat că poate fi solidară. S-a mobilizat rapid şi eficient pentru a veni în sprijinul celor peste un milion de cetăţeni ucraineni care au intrat în ţara noastră. Iar prin această iniţiativă de a aduce aici, la Bucureşti, experţi internaţionali în domeniul protecţiei copilului şi al educaţiei, ne îndreptăm către fundamentarea măsurilor de integrare pe termen mediu şi lung pentru copiii refugiaţi şi deopotrivă pentru copiii noştri, care au nevoie de practici şi modele incluzive de calitate. Este nevoie de măsuri proactive care să suplinească pe cele foarte bune deja implementate: programul naţional ‘Din grijă pentru copii’, Telefonul Copilului 119, şi, de săptămâna trecută, şi Ro-ALERT ‘Copil dispărut’, a precizat Gorghiu.
Potrivit vicepreşedintelui Senatului, aproape 40.000 de copii ucraineni sunt în România şi au nevoie de protecţie, de sprijin în şcoli şi de suportul serviciilor sociale.
‘Peste 1.995 de copii au fost deja integraţi în şcolile româneşti, mulţi dintre ei beneficiind de cursuri de limba ucraineană. Guvernul României a aprobat o creştere cu 20% a capacităţii de înscriere a şcolilor pentru a putea găzdui copiii ucraineni. Limba ucraineană este predată în 55 de şcoli din 8 judeţe. Copiii ucraineni au acum, prin lege, dreptul la cazare gratuită în internate, dreptul la alocaţie de hrană, dreptul de a primi rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale. În plus, elevii vor beneficia de examinare medicală gratuită, vaccinare şi transport intern pentru toate categoriile prevăzute de lege. Facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că aceşti copii nu ratează nimic în educaţia lor! Fără educaţie, nu poţi proteja copiii şi tinerii refugiaţi de recrutarea forţată în grupuri de muncă prematură, de exploatare sexuală şi de căsătoria prematură, de excluziune’, a conchis Gorghiu.
Departamentul pentru responsabilitate Socială Comunitară şi Grupuri Vulnerabile – Guvernul României şi Plan International au organizat, marţi, la Senat, conferinţa internaţională ‘Învăţând din experienţă, pregătim viitorul – Consolidarea sistemului românesc de educaţie şi servicii sociale prin schimb de experienţă şi de bune practici’, manifestare dedicată educaţiei incluzive şi integrării copiilor vulnerabili şi refugiaţi din România.
Mădălina Turza, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, a arătat că organizarea unei dezbateri internaţionale în România, în contextul celei mai ample crize umanitare europene, care pune pe agenda publică problema măsurilor pe termen mediu şi lung de includere a copiilor refugiaţi prin instrumente de educaţie incluzivă şi servicii sociale adaptate, reprezintă un test de maturitate şi asumare.
‘Faptul că astăzi România organizează în mijlocul celei mai ample crize umanitare europene o dezbatere internaţională care pune pe agenda publică, deschis şi curajos, problema măsurilor pe termen mediu şi lung de integrare a copiilor refugiaţi prin instrumente de educaţie incluzivă şi servicii sociale adaptate, nu numai că plasează ţara noastră în avangarda răspunsului umanitar european, dar reprezintă şi un gest de maturitate şi asumare. Da, România nu are un sistem de incluziune funcţional la parametri pe care ni i-am dori, dar cred că acesta este exact motivul pentru care putem transforma această situaţie de criză într-un moment de oportunitate şi de învăţare. Pentru copiii izgoniţi din calea războiului, cărora România le-a devenit acasă, dar şi pentru copiii noştri’, a punctat Turza.
Ea a adăugat că poate fi creat, prin ceea ce se face de acum încolo, un sistem ‘mai prietenos, mai eficient şi mai incluziv pentru toţi copiii.
‘Aproape 300.000 de copii ucraineni ne-au trecut graniţele, aproximativ 40.000 de copii aşteaptă îndrumarea dascălilor noştri şi sprijinul serviciilor sociale pentru a depăşi deopotrivă trauma războiului dar şi înstrăinarea, iar câteva sute sunt deja în grija sistemului de protecţie din România’, a concluzionat Turza.
Conferinţa are loc în contextul în care sunt mii de copii refugiaţi din Ucraina pentru care, cel puţin o vreme, ţara noastră le-a devenit ‘acasă’, experţii prezenţi la manifestare urmând să abordeze subiecte cheie şi modele de bună practică despre incluziune sub toate aspectele ei. AGERPRES /(A-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu)
