Aderarea României la OCDE este nu doar un obiectiv prin care ne propunem să îndeplinim anumite standarde, ci şi un obiectiv politic pe care trebuie să şi-l asume toate forţele politice, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Şeful Executivului a participat, miercuri, la evenimentul de lansare a proiectului de constituire a Consiliului Naţional pentru Productivitate în România, alături de directorul Departamentului de Economie al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Alvaro Santos Pereira.
‘După depunerea memorandumului iniţial, răspundem la toate solicitările de clarificare ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică şi am reuşit, până în acest moment, să păstrăm un ritm cât se poate de bun în ceea ce priveşte întocmirea acestor clarificări şi sperăm ca în continuare să avem aceeaşi dinamică, astfel încât să ne îndeplinim un obiectiv de ţară foarte important. Accederea la OCDE este un obiectiv de ţară similar cu cele care au vizat aderarea noastră la Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. Ca atare este nu doar un obiectiv prin care ne propunem să îndeplinim anumite standarde şi să facem în aşa fel încât ţara noastră să poată să ajungă la un nivel de recunoaştere pentru a fi primită în acest club de elită, ci este şi un obiectiv politic pe care trebuie să şi-l asume toate forţele politice, pentru că e vorba de România, iar prin tot ceea ce am făcut şi tot ceea ce va trebui să facem de aici înainte merităm să facem parte din această organizaţie’, a declarat Nicolae Ciucă.
Premierul a subliniat că reformele aferente procesului de aderare la OCDE, reforme pe care societatea, cetăţenii români le aşteaptă de foarte mulţi ani, sunt complementare cu angajamentele asumate de ţara noastră prin PNRR.
‘Prin toată această chestiune, noi, la nivelul Guvernului, am tratat întreg setul de de măsuri ca fiind complementare şi, practic, se sprijină unele pe altele, dându-ne o imagine de ansamblu asupra a ceea ce trebuie să îndeplinim la finalul ambelor programe: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Programul de Aderare la OCDE, prin foaia de parcurs’, a afirmat Ciucă.
În context, el a menţionat şi constituirea la nivelul Legislativului a Comisiei parlamentare pentru sprijinirea aderării la OCDE.
‘Încurajez să continuăm în acest fel, pentru că avem nevoie de participare activă şi de a înţelege cât mai bine, inclusiv pe componenta parlamentară, ce avem de făcut pentru aderare la OCDE, pentru că parte din reformele din PNRR şi standardele pe care trebuie să le îndeplinim în baza foii de parcurs presupun de la sine modificări legislative consistente, iar acestea nu se pot face decât prin Parlamentul României’, a declarat Ciucă.
Legat de lansarea proiectului de constituire a Consiliului Naţional pentru Productivitate în România, premierul a punctat importanţa acestui demers realizat cu sprijinul OCDE.
‘Chiar dacă recomandarea comisiei pentru instituirea unor astfel de structuri se adresează statelor membre din zona euro, România a decis să se alăture acestor state, având în vedere avantajele iniţiativei, de la analizele asupra productivităţii şi competitivităţii, la schimbul de bune practici care privesc metodologiile de lucru sau consultarea cu părţile interesate. Această structură, care va fi independentă, va efectua analize economice şi statistice, iar rezultatele le va comunica în spaţiul public prin intermediul unor rapoarte anuale. Avem nevoie de astfel de analize care să fundamenteze politici publice pentru creşterea economică sustenabilă şi pentru convergenţă’ a afirmat Ciucă.
Premierul a adăugat că, pe de altă parte, rapoartele anuale vor fi utilizate în procesul de monitorizare a politicilor realizat prin semestrul european.
‘Evoluţiile demografice, productivitatea muncii, politica salarială, capacitatea economiilor de a asimila noi tehnologii, calitatea concurenţei din mediul de afaceri, dar şi competitivitatea externă reprezintă teme pe care statele membre ale Uniunii Europene le consideră drept factori relevanţi în ceea ce priveşte creşterea economică pe termen mediu’, a completat el.
Potrivit acestuia, pentru România, analiza investiţiilor ca motor al productivităţii trebuie efectuată nu doar accentuând pe formarea brută de capital fix sau pe volumul investiţiilor străine directe, ci suprapunând şi dimensiunea regională, fiind cunoscute diferenţele mari între zonele ţării noastre din aceste puncte de vedere.
‘Trebuie să vedem la nivel guvernamental şi presupun că acest instrument, acest Comitet de Productivitate, va reuşi să identifice acele oportunităţi bazate pe potenţialul fiecărei regiuni în parte, astfel încât să putem să contribuim din toate direcţiile şi cu toate resursele, şi europene şi naţionale, la reducerea disparităţilor între regiuni’, a declarat Ciucă.
Şeful Executivului a menţionat şi noile variabile care trebuie luate în considerare în cadrul analizelor ce vor fi efectuate de Consiliul Naţional pentru Productivitate: impactul pandemiei asupra lanţurilor de aprovizionare şi a lanţurilor valorice, inflaţia ridicată din anii 2022 şi 2023, impactul războiului din Ucraina asupra economiei mondiale, impactul noului mix energetic la nivel european asupra competitivităţii economiilor blocului comunitar, dar şi tensionarea relaţiilor dintre China şi ţările vestice.
Nu în ultimul rând, premierul a evidenţiat faptul că România nu porneşte de la zero în acest demers al analizei pe baze regulate a productivităţii şi competitivităţii.
‘Recent, a fost încheiat procesul de reevaluare a Strategiei Naţionale de Competitivitate, al cărei conţinut se bazează pe o sinteză a documentelor şi a politicilor publice din domeniul economic, cercetare, dezvoltare, inovare, alături de extinderea sferei de aplicaţie a Atlasului economic al României către zona utilizatorilor din afara Ministerului Economiei, acolo unde acest proiect a fost implementat’, a mai declarat Ciucă.
