Disciplina ‘Istoria evreilor. Holocaustul’ introdusă la nivel naţional reprezintă o disciplină civică de importanţă reală în formarea unei atitudini sociale sănătoase şi echilibrate şi denotă, de fapt, că mesajul pluralist şi gradul de toleranţă din România de azi sunt o dovadă de maturitate democratică, de asumare a istoriei noastre aşa cum a fost ea, a declarat marţi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă.
‘Marcăm astăzi atât un act de educaţie, cât şi un act de dreptate morală. (…) Prin această nouă disciplină generaţiile actuale şi viitoare de elevi vor afla despre contribuţia semnificativă a minorităţii evreieşti la istoria românească, despre mari oameni de cultură şi ştiinţă de origine evreiască, dar şi despre complicatele şi cumplitele realităţi trăite aici, în special în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Elevii vor afla, de asemenea, că în trecutul ţării noastre au fost şi momente întunecate, generate de mişcări şi grupuri politice cu impulsuri genocidale şi antisemite, iar minoritatea evreiască a fost dramatic zdruncinată prin crime în masă, deportări colective şi discriminare făţişă’, a afirmat Nicolae Ciucă, la ceremonia organizată la Palatul Victoria cu ocazia introducerii la nivel naţional a predării disciplinei ‘Istoria Evreilor. Holocaustul’.
El a subliniat că pentru o societate puternică, bazată pe valorile democraţiei şi ale pluralismului trebuie să înţelegem, să acceptăm, să promovăm şi să garantăm nu doar drepturile şi libertăţile fundamentale ale fiecărui cetăţean, ci şi drepturile colective ale minorităţilor naţionale.
‘Pentru a deveni o astfel de societate avem nevoie de recunoaşterea adevărului istoric şi de asumarea acestuia. Educaţia ne ajută să îndeplinim ambele deziderate. Prezentând trecutul aşa cum a fost, mai ales cu umbrele sale, creăm anticorpii sociali împotriva antisemitismului, împotriva urii şi a intoleranţei faţă de cei de alt neam sau de altă religie’, a spus Ciucă.
Preşedintele Senatului şi-a exprimat dorinţa ca Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti, cu diverse organisme publice şi ale societăţii civile, să facă tot ceea ce este tehnic necesar pentru ca predarea acestei discipline să se poată face la cele mai înalte standarde didactice.
‘Acesta este un nou test pentru capacitatea generală a României de a creşte calitatea actului educaţional, de a forma generaţii de elevi pregătiţi care să poată gândi liber, lucid, nuanţat şi foarte important – tolerant’, a punctat Nicolae Ciucă.
În cadrul ceremoniei, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, a afirmat că Parlamentul a avut şi continuă să aibă un rol fundamental atât pentru păstrarea memoriei Holocaustului sau combaterea antisemitismului, cât şi pentru dezvoltarea vieţii evreieşti din ţara noastră.
‘Legea pentru combaterea antisemitismului, legea pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi a Holocaustului din România, legea prin intermediul căreia au fost deschise arhivele privind Holocaustul şi viaţa evreiască din România, legislaţia prin intermediul căreia a fost majorat şi extins sprijinul financiar acordat supravieţuitorilor, amendamentele prin care au fost eliminate barierele birocratice pentru supravieţuitorii care trăiesc acum în afara României sunt doar câteva exemple’, a arătat el.
Simonis a atras atenţia asupra faptului că evoluţiile recente la nivel internaţional au condus la creşterea îngrijorătoare a antisemitismului, dar şi a intoleranţei, xenofobiei, a discursului de ură ce vizează membri ai diverselor comunităţi religioase şi mai ales ai comunităţii cultului mozaic.
‘Tocmai de aceea, noi, ca autorităţi ale statului, avem obligaţia faţă de membrii comunităţii evreieşti din ţara noastră de a promova cultura, tradiţiile şi modul de viaţă evreiesc şi de a ne asigura că societatea românească este şi rămâne multireligioasă şi multietnică, profund ataşată valorilor democratice şi respectării drepturilor omului. De asemenea, este necesar să acordăm o atenţie mai mare studierii şi înţelegerii Holocaustului, eveniment tragic al istoriei, pentru ca obiectivul de a nu repeta greşelile trecutului să nu fie lipsit de conţinut. Trebuie să insuflăm tinerilor de astăzi dorinţa de afla adevărul istoric şi curajul de a înfrunta pericole care ameninţă democraţia şi pacea. Educaţia este cea mai puternică armă pe care o avem la dispoziţie’, a afirmat el.
Deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, iniţiatorul Legii 276/2021, a punctat faptul că evenimentul organizat la Palatul Victoria marchează un moment fundamental: prima asumare reală a responsabilităţii integral pentru ceea ce s-a întâmplat în perioada Holocaustului şi prima recunoaştere oficială a contribuţiei esenţiale aduse de-a lungul istoriei de către comunităţile evreieşti la dezvoltarea României.
‘De data aceasta, toate cuvintele rostite s-au materializat în fapte concrete. Demnitatea şi simplitatea normalităţii au întotdeauna o puternică încărcătură morală şi simbolică. ‘Istoria evreilor. Holocaustul’, disciplina care este predată deja în toate liceele din România, nu a fost făcută pentru evrei. Scopul principal este dorinţa noastră ca prezentul şi viitorul să fie definite de normalitate, de necesitatea ca generaţiile actuale şi cele care vor urma să aibă posibilitatea de a învăţa din ceea ce s-a întâmplat în trecut pentru a putea construi lumea din jur aşa cum îşi doresc. Democraţia şi libertatea nu pot exista fără educaţie. Este în acelaşi timp foarte interesant că educaţia are puterea de a fi simultan cea mai bună armă şi cea mai bună apărare’, a subliniat Silviu Vexler.
Şi deputatul UDMR Kelemen Hunor a afirmat că trebuie acordată prioritate tuturor măsurilor care întăresc valorile şi principiile europene în societatea noastră, ceea ce poate fi un pas important împotriva antisemitismului.
‘Introducerea acestei discipline în materia şcolară este o modalitate concretă pe termen lung de reducere a prejudecăţilor şi de promovare a toleranţei. Doar respectul reciproc şi edificarea viitorului nostru comun pot să arate că respectăm 6 milioane de memorii şi putem modela împreună viitorul’, a declarat Kelemen Hunor.
