Nivelul sancţiunilor asumate unanim a atins ‘cote inimaginabile’, menite să sublinieze ‘ieşirea Rusiei din regulile internaţionale’, a declarat vineri premierul Nicolae Ciucă.
‘Nivelul sancţiunilor asumate unanim, coerent şi fără rezerve a atins cote inimaginabile, care sunt menite să sublinieze ieşirea Rusiei din regulile internaţionale şi faptul că trebuie să plătească pentru războiul de agresiune. Şi-ar fi imaginat cineva Germania acordând ajutor militar letal defensiv Ucrainei sau blocând Nord Stream 2 pe perioadă nelimitată sau anunţând tăierea dependenţei de petrolul şi gazele ruseşti şi detaşarea în viitor de furnizorul rus? Acelaşi lucru s-a întâmplat în Europa, peste Ocean cu ţările care împărtăşesc aceleaşi valori şi gândesc la fel’, a precizat Nicolae Ciucă, în cadrul unei dezbateri sub egida Team România, organizată de Institutul Aspen.
El a reamintit că în Adunarea Generală a ONU 141 de state au votat pentru rezoluţia de condamnare a agresiunii ruse, în timp ce doar cinci state au votat împotrivă: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea. Potrivit premierului, este vorba despre ‘un vot covârşitor’ care arată mobilizarea şi coeziunea globală ‘în faţa acestei enormităţi a războiului convenţional de distrugere’ în plin secol 21.
‘La nivel politic, am văzut rezilienţă şi mobilizare cvasiunanime a comunităţii internaţionale, adaptabilitatea – neaşteptată, poate, pentru unii – a statelor din prima linie pentru a primi valurile de refugiaţi şi a acorda sprijin Ucrainei, inclus a României. Votul din Consiliul de Securitate al ONU pe rezoluţia privind Ucraina a însemnat 11 voturi pentru, 3 abţineri şi un singur vot împotriva – desigur, al Rusiei’, a spus Ciucă.
Potrivit premierului, România a făcut la rândul ei demersuri pentru a-şi consolida rezilienţa politică şi militară.
‘România a fost alături de toate aceste eforturi şi şi-a clădit rezilienţa politică şi militară pe baza eforturilor proprii, precum şi prin crearea unui battlegroup, pe baza activării în premieră a NRF, NATO Response Force, a creşterii prezenţei americane şi NATO în ţara noastră, prin creşterea bugetului apărării la 2,5% şi prin numeroase măsuri de pregătire adecvate în perspectiva evoluţiilor de la graniţele de est şi nord ale ţării noastre, dar şi a celor din Marea Neagră’, a spus el.
Ciucă a făcut referire şi la ‘căutările asidue’ de resurse energetice alternative pentru statele europene.
‘Acţiunile diplomatice cu Bulgaria şi Grecia pentru coridorul vertical şi interconectorul Bulgaria-Grecia, discuţiile cu Turcia pentru tranzitul de gaze, încercarea de contractare a gazului natural lichefiat pe care să îl introducem în terminalul de la Alexandropolis, toate fac parte din aceleaşi eforturi de creştere a rezilienţei, ca acţiune la nivelul Uniunii Europene, pentru finanţarea compensării acestei creşteri excesive de preţuri la produsele energetice, prin soluţii europene, ca şi nevoia unor împrumuturi, injectări de resurse pentru adaptarea la o Europă fără petrol şi gaze luate de la companiile ruseşti’, a precizat premierul.
Ciucă a adăugat că toate aceste eforturi reprezintă o ‘acţiune unică’, derulată extrem de rapid, dar a evidenţiat totodată că România a demonstrat ‘rezilienţă şi adaptabilitate’.
‘Nu spunem că va fi uşor. E o acţiune unică, derulată peste noapte practic, extrem de rapid, o adaptare necesară pentru a limita efectele războiului, a stopa luptele şi a descuraja Rusia să continue agresiunea asupra Ucrainei şi lumii libere. Şi în materie de refugiaţi, valurile majore şi complicat de gestionat nu au venit încă. Dar România a demonstrat rezilienţă şi adaptabilitate, inclusiv prin această conjugare a eforturilor la toate nivelurile’, a precizat premierul.
