Transformarea digitală şi securitatea cibernetică sunt doi piloni indispensabili modernizării României, iar ţara noastră face din ce în ce mai mulţi paşi în acest sens, a transmis prim-ministrul Nicolae Ciucă, într-un mesaj cu prilejul Forumului de Protecţie a Infrastructurilor Critice.
‘Infrastructura critică face ca instituţiile să funcţioneze şi serviciile să aibă continuitate şi în cele mai critice situaţii, sub cele mai puternice atacuri pe care le suferim, din păcate, în fiecare zi. Responsabilitatea este una unitară şi revine, în primul rând, instituţiilor publice, când este vorba despre protecţia infrastructurilor critice naţionale, fundamentale pentru activităţile economice şi sociale vitale ale tuturor cetăţenilor. Dar protecţia infrastructurilor critice este o responsabilitate ce revine şi societăţii, şi fiecăruia dintre noi, pentru a putea asigura existenţa şi funcţionalitatea comunităţilor noastre şi pentru a putea avea continuitatea serviciilor de care beneficiem cu toţii (…) Transformarea digitală şi securitatea cibernetică sunt doi piloni indispensabili modernizării României, iar ţara noastră face din ce în ce mai mulţi paşi în acest sens ‘, a declarat Nicolae Ciucă în mesajul transmis la cea de-a V-a ediţie a Conferinţei internaţionale ‘Critical Infrastructure Protection Forum’ (CIP Forum V 2022).
Şeful Executivului a subliniat că este necesară o colaborare cât mai strânsă între mediul privat şi actorii din sectorul public, menţionând în acest sens iniţiativele ICI Bucureşti (Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică).
‘Aş menţiona în acest context exemplul ICI Bucureşti, organizatorul acestui forum, care a acţionat din proprie iniţiativă pentru a dezvolta o serie de centre şi infrastructuri care să-i sporească capacitatea în domeniile legate de cercetare, dezvoltare, training şi reglementare ale blockchain, o tehnologie care prezintă mare interes nu doar din perspectiva criptomonedelor, dar şi pentru aplicaţiile în logistică, administraţie publică, protecţia datelor şi multe altele. Au fost stabilite astfel parteneriate cu entităţi private pentru a promova hub-uri şi clustere digitale care să sporească capacitatea naţională de inovare şi de dezvoltare a noilor tehnologii. Precizez în acest sens Centrul European pentru Excelenţă în Blockchain; Laboratorul pentru Servicii şi Dezvoltare Blockchain; Laboratorul Executiv Blockchain, cu rol în educaţie; Centrul de Investigare şi Conformitate a Criptomonedelor; Centrul pentru Diplomaţie Cibernetică. Deci, se poate!’, a declarat Ciucă.
El a adăugat că ICI Bucureşti a fost prima entitate din România care a implementat un nod funcţional EBSI, Infrastructura Europeană de Servicii Blockchain, care va ajuta la stimularea dezvoltării industriei blockchain din Uniunea Europeană.
‘România are un potenţial considerabil, pe care îl putem materializa cu sprijinul şi implicarea dumneavoastră. Construind un asemenea profil, am acordat ICI Bucureşti toată încrederea în a construi o Reţea Naţională de Blockchain care să implice o gamă largă de actori interesaţi, incluzând şi autorităţile locale şi judeţene, şi care să promoveze adoptarea sustenabilă şi sigură a serviciilor bazate pe blockchain ca parte a efortului naţional de transformare digitală. Această reţea va putea găzdui numeroase aplicaţii de interes, beneficiarul final fiind cetăţeanul de rând, fie că ştie sau nu că sistemul informatic este bazat pe blockchain’, a afirmat Ciucă.
Totodată, el a reiterat în mesaj că a autorizat crearea unui registru naţional al tokenurilor nefungibile, cunoscute şi ca NFT-uri, care va fi o bază pentru susţinerea artelor digitale, dar şi pentru noi categorii de servicii publice care pot folosi această tehnologie, aceasta pentru ca România să ţină pasul cu evoluţiile rapide din alte state, care şi-au propus un rol de lider în industria blockchain.
Şeful Executivului s-a referit şi la pericolul reprezentat de atacurile cibernetice, mai ales în contextul geopolitic actual.
‘Nu trebuie să uităm şi de provocările legate de folosirea internetului, a noilor tehnologii, îndeosebi în contextul geopolitic actual. Observăm cum tehnologiile digitale vin în sprijinul suveranităţii şi al democraţiei, dar suntem îngrijoraţi şi de atacurile cibernetice lansate la acest moment inclusiv împotriva unor infrastructuri din România. Doar de la începutul agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina – şi strict în acest context – autorităţi ale statului român, cum ar fi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică, au identificat şi contracarat peste 14.000 de elemente de infrastructură folosite în atacuri cibernetice împotriva României şi a aliaţilor noştri. Pentru a face faţă numărului ridicat de atacuri cibernetice este nevoie de o strânsă coordonare. Este nevoie să înţelegem că securitatea cibernetică este o responsabilitate comună: guvern, sectorul privat, mediul academic, parteneri internaţionali, utilizatori!’, a mai declarat Ciucă.