Consiliul Judeţean Iaşi susţine că restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă s-a realizat cu mijloace adecvate, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din România.
Potrivit unui comunicat de presă remis de Consiliul Judeţean Iaşi, restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă este parte a proiectului ‘Călător pe meridiane culturale’/ ‘Traveller on Cultural Meridians’, derulat în cadrul Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020 şi finanţat prin ENI CBC.
‘Iniţial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din şiţă. În cadrul intervenţiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale şi orizontale din beton armat. Planşeul peste parter are grinzi din lemn şi termosistem de argilă armată cu fibre vegetale’, se menţionează în comunicatul de presă.
Aceeaşi sursă precizează că soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice: desfacerea şarpantei existente din lemn şi refacerea acesteia integral; refacerea învelitorii tip şindrilă din lemn, precum şi a sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale; bordarea golurilor de uşi şi ferestre existente; deoarece fundaţiile existente sunt dispuse la cota -0,70m faţă de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundaţiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic; protejarea elementelor din beton armat prin execuţia de hidroizolaţii verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat; refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii; refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip; refacerea tencuielilor şi a finisajelor.
‘Lucrările de execuţie au demarat cu desfacerea duşumelelor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundaţiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a duşumelelor şi nu desfacere cu recuperare şi restaurare, aşa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziţie de şantier în vederea înlocuirii. La pereţii interiori şi exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut şi în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa.A fost refăcută învelitoarea de tip şiţă din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al şarpantei a fost tratat ignifug şi antiseptic. Jgheabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuşit la interior cu plumb 2 mm grosime. Soclul perimetral este protejat prin execuţia de hidroizolaţii verticale exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totalitate. Zidăria aparentă a fundaţiilor din piatră a fost curăţată şi rostuită cu mortare hidrofobe’, se precizează în comunicatul de presă.
De asemenea, susţine sursa citată, s-au executat lucrări de recondiţionare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum şi planşeul au fost decapate, reparate şi rebăiţuite.
‘Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost şi el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Şipcile au fost aşezate conform modelului din planşele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată’, se arată în comunicatul de presă.
Lucrările de intervenţie au fost realizate de către IASICON S.A. în baza Autorizaţiei de Construire nr. 143 din 13.02.2020, emisă de Primăria Municipiului Iaşi. Executantul a respectat în principiu prevederile proiectului nr. 290/2019 şi dispoziţiile de şantier emise în timpul execuţiei lucrărilor, punând în aplicare soluţiile tehnice propuse.
După mai multe amânări, Bojdeuca din Ţicău urmează să fie redeschisă publicului în luna decembrie.
Reacţia CJ Iaşi vine după ce în spaţiul virtual internauţii au criticat faptul că proiectul nu a păstrat aspectul simplu al ansamblului muzeal şi a transformat clădirea dintr-o casă simplă într-una luxoasă.
