Universitatea ‘Babeş-Bolyai’ (UBB) din Cluj-Napoca se situează în clasamentul Times Higher Education pe locurile 1001-1200 global şi pe 980 în componenta de cercetare, precum şi pe poziţia a treia (prima în relaţia cu industria) în ţară.
‘UBB pe podium în clasamentul Times Higher Education: 1001-1200 global (980 în componenta de cercetare) şi poziţia a treia (prima în relaţia cu industria) în ţară. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) ocupă poziţia 1001-1200 global la nivel internaţional şi poziţia a treia în ţară (alături de alte trei universităţi) în clasamentul/rankingul Times Higher Education (THE), făcut public astăzi, 27 septembrie 2023. De asemenea, în ţară UBB este prima în componenta legată de industrie, iar cea mai bună poziţionare a UBB este în componenta de cercetare (productivitate, reputaţie, venituri) unde ocupă poziţia 980 la nivel internaţional. UBB se află peste valoarea mediană (percentile) a întregului ranking internaţional THE la următorii indicatori: (1) reputaţia predării/educaţiei, (2) reputaţia cercetării, (3) veniturile atrase prin cercetare, (4) cercetarea de excelenţă, (5) impactul cercetării, (6) patente, (7) colaborări internaţionale în cercetare-publicaţii şi (7) mobilităţi studenţeşti internaţionale’, se arată într-un comunicat trimis, miercuri, de UBB.
În total au fost incluse în ranking 1.904 universităţi (din cele aproximativ 30.000 existente la nivel internaţional).
‘În primul rând felicitări celor care se află pe poziţiile 1 şi 2 şi tuturor incluşi în ranking şi felicitări şi mulţumiri comunităţii UBB pentru că se află pe podium. Mă bucur să văd toate (4) universităţile clujene de ştiinţă în ranking! Aşa cum am spus şi în alte contexte, fluctuaţiile poziţiei UBB în diverse rankinguri – ex. prezenţe, absenţe, poziţii/ranguri diferite – sunt determinate mai ales de nuanţele diferite în criteriile de clasificare (spre exemplu, în THE mărimea instituţiei este anulată de indicatori raportaţi la mărime şi se elimină contribuţiile de tip cărţi/capitole de carte), dar sunt corectate prin metarankiguri, iar UBB are, sub acest aspect, cea mai bună performanţă din istoria sa. Astfel, în ‘Metarankingul Universitar’ (publicat pentru prima dată în 2016 pentru anul 2016 de către Ministerul Educaţiei, iar ulterior, cu aceeaşi metodologie, de alte organizaţii academice), care reuneşte 9 rankinguri/clasamente internaţionale majore ale universităţilor, UBB a ocupat constant prima poziţie în ţară şi a crescut constant ca performanţă din 2016 până în 2022. În ‘Metarankingul Naţional’ (publicat pentru prima dată în anul 2022 pentru 2021 de către Ministerul Educaţiei), care reuneşte 9 clasamente internaţionale majore ale universităţilor, UBB a ocupat constant prima poziţie în ţară şi a crescut ca performanţă din 2021/2022 în 2022/2023′, declară rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Potrivit comunicatului, pe parcursul anului 2023, considerând toate rankingurile incluse în metarankingurile universitare/naţionale publicate până în prezent, UBB are cea mai bună performanţă din România (cu excepţia acestui clasament THE): (1) Poziţia 801 – 850 în clasamentul britanic global QS – prima în România; de asemenea, în acest clasament pentru Europa este prima din ţară, ocupă poziţia 15 în Europa de Est şi poziţia 260 în Europa. (2) Poziţia 923 (top 4,5%) în clasamentul CWUR/Centre for World University Ranking – prima în România; (3) poziţia 1157 (Quartilul 1) în clasamentul Scimago al universităţilor – prima în România; (4) Poziţia 1058 în clasamentul Leiden – prima în România. Nicio universitate românească nu a fost inclusă în clasamentul chinez Shanghai/ARWU şi în cel taiwanez NTU (ambele rankinguri se bazează mai ales pe publicaţii de tip articol din zona ştiinţelor, indexate Web of Science); aici, din nou, aşa cum a mai afirmat, rectorul UBB punctează că ‘nu trebuie făcut un ‘doliu naţional’ în legătură cu faptul că România nu mai are reprezentare în rankingul Shanghai şi NTU, dar trebuie să învăţăm din asta, acţionând în beneficiul dezvoltării mediului academic românesc, şi anume să regândim arhitectura mediului academic românesc şi a finanţării excelenţei academice’.
