Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din MApN, Simona Cojocaru, a declarat vineri că, din punct de vedere strategic, Moscova intenţionează să revină la paradigma Războiului Rece în chestiuni de securitate şi să oprească extinderea NATO.
Ea a declarat că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă ‘un şoc strategic’ pentru stabilitatea regională, europeană şi euroatlantică, reprezentând totodată ‘cea mai mare criză de securitate în Europa’ de la Al Doilea Război Mondial. De asemenea, Cojocaru a subliniat că România susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi condamnă puternic războiul ‘neprovocat şi nejustificat’ al Federaţiei Ruse.
Precizările au fost făcute în cadrul celei de-a IV-a ediţii a ‘Atlantic – Black Sea Security Forum’, cu tema ‘What New European Security Architecture after Russia’s war on Ukraine?’, eveniment organizat de Institutul Aspen România împreună cu ‘German Marshall Fund of the US’ din Bucureşti, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi Ambasada Franţei în România.
‘Din punct de vedere strategic, Moscova urmăreşte să revină la paradigma Războiului Rece în chestiuni de securitate şi să oprească extinderea NATO. (…) Putem vedea că la nivel operaţional, Rusia caută să creeze un coridor terestru între Donbas şi gura Dunării şi să ia toate regiunile majoritar pro-ruse din Ucraina. Istoria nu trebuia să se desfăşoare în acest fel, cel puţin cu 12 ani în urmă, când Rusia a fost definită ca partener strategic în anteriorul concept strategic al Alianţei. Rusia se concentrează azi asupra Ucrainei de est, fără să renunţe la planurile sale în ce priveşte sudul. Odesa rămâne în planurile ruseşti ca parte a unei etape ulterioare a acţiunilor militare pe termen lung. Din această perspectivă, cel mai periculos scenariu pentru Ucraina, România şi NATO ar viza crearea unui coridor terestru spre Odesa şi conexiunea cu Trasnistria’, a spus secretarul de stat.
Aceasta a menţionat că dacă Rusia va reuşi să îşi atingă obiectivele militare în partea estică a Ucrainei, ‘cel mai probabil, eforturile sale operaţionale’ se vor concentra pe teritoriile ucrainene din nord-vestul Mării Negre. În acest sens, riscul instabilităţii regionale ar putea creşte ‘semnificativ’, reprezentând ‘o provocare majoră’ pentru România.
‘În orice caz, este evident că Rusia nu ar putea menţine intensitatea acţiunilor agresive pe termen lung. Retragerea de pe Insula Şerpilor e o dovadă în acest sens. Cu toate acestea, ne confruntăm cu un război prelungit şi ar trebui să fim pregătiţi pentru o realitate nedorită pe termen lung. Pentru securitatea regională, acesta este cel mai rău scenariu’, a spus secretarul de stat.
Simona Cojocaru a adăugat că de-a lungul ultimelor luni UE şi NATO au recunoscut importanţa acţiunii colective. Ea a menţionat că summit-ul NATO din Madrid reprezintă un moment istoric, în cadrul căruia au fost luate decizii cu importanţă strategică, în vederea adaptării pe termen lung a posturii de apărare.
‘Practic, săptămâna trecută, în Madrid, am asistat la naşterea unei noi ere în ce priveşte apărarea colectivă. (…) Conceptul strategic al NATO este una dintre cele mai importante realizări ale summit-ului de la Madrid. (…) Din punctul de vedere al României, aş vrea să menţionez câteva aspecte importante incluse în acest document esenţial pentru Alianţă. Apreciem abordarea pragmatică în ce priveşte relaţia cu Rusia, reafirmarea apărării colective ca scop principal al Alianţei, angajamentul puternic al Alianţei de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat, îndrumarea privind adaptarea posturii colective de descurajare şi apărare, includerea pentru prima dată în conceptul strategic al NATO a regiunii Mării Negre, ca având importanţă strategică pentru securitate euro-atlantică’, a spus Cojocaru.
