Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat miercuri că acest for are ‘o datorie de cinste şi de onoare’ faţă de toţi donatorii şi binefăcătorii care au lăsat Academiei bunuri materiale şi, mai ales, spirituale, care alcătuiesc ‘tezaurul nostru de valori naţionale’.
‘În preajma Floriilor se fac pomeni, se primenesc mormintele, se aşază pe ele flori, cu gândul la moşi, la strămoşi, la toţi cei adormiţi. Pentru creştini, viii şi morţii deopotrivă sunt vieţuitori întru eternitate. Facem, prin urmare, această ceremonie de pomenire, fiindcă aşa cer datina şi cuviinţa noastră de creştini. O mai facem pentru sufletele celor aproape 30 de membri ai Academiei care au trecut într-o lume mai bună de când a început această molimă, dar şi în amintirea celor care au făcut ‘marea trecere’ în închisori şi chinuri, după instaurarea regimului comunist. În fine, facem slujba aceasta pentru sufletele celor care au fost darnici cu Academia Română, care are, în consecinţă, o datorie de cinste şi de onoare faţă de toţi aceştia şi îşi doreşte ca amintirea lor să se perpetueze mereu, în veacul vecilor’, a spus Pop, la o slujbă de comemorare dedicată membrilor şi donatorilor Academiei Române.
Preşedintele Academiei a afirmat că aceştia ‘nu se cheamă şi nu s-au chemat sponsori, ci donatori, binefăcători, mecenaţi’, amintind ‘nume de rezonanţă în cultura şi civilizaţia românească’: Alexandru Ioan Cuza, Alexandru Odobescu, Ion Ghica, Dimitrie A. Sturdza, regele Carol I, Mihail Kogălniceanu, Melchisedec Ştefănescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Barbu şi Alexandru Bellu, Jacques Elias, Elena Dalles, Grigore Antipa, Victor Babeş, regele Ferdinand, Henri Berthelot, regele Carol al II-lea, Nicolae Titulescu, Constantin Orghidan, Virgil Cioflec, Dumitru Minovici, Elisa Brătianu.
‘I-am pomenit doar pe aceia care au donat până la 1948. Ei au lăsat Academiei bunuri materiale şi, mai ales, spirituale, care alcătuiesc azi tezaurul nostru de valori naţionale. Unii dintre ei au şi prevăzut, în actele de donaţie, în statutele fundaţiilor pe care le-au creat sub auspiciile Academiei Române, să nu fie lăsaţi în uitare şi să se bucure, din când în când, de pomenirea urmaşilor. În plus, timpurile grele pe care le trăim ne îndeamnă la cumpănire, la cumpătare, la bunătate, întru împlinirea binelui universal. Se spune că oamenii buni nu mor niciodată, ci trăiesc în viaţa veşnică şi ne veghează. Despre academicieni se mai spune că sunt nemuritori prin creaţia lor. Cu toţii, inclusiv generoşii donatori, sunt mereu printre noi atâta vreme cât ei există în amintirile noastre. Să le fie amintirea eternă, iar pomenirea lor să se facă din neam în neam şi din veac în veac!’, a mai arătat Ioan-Aurel Pop.
Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei, a subliniat că această ceremonie reprezintă ‘un semn de respect în perioada de dinaintea Sărbătorilor Pascale pentru numeroşii membri ai Academiei Române care sunt îngropaţi în această zonă specială a Cimitirului Bellu, monument istoric’.
‘Pentru noi, aducerea aminte a acestor personalităţi este o obligaţie firească de suflet şi de minte şi este o iniţiativă care în mare parte este datorată secretarului general al Academiei, colegul nostru academicianul Ioan Dumitrache’, a spus Theodorescu.
El a evidenţiat că Academia Română este un loc al memoriei.
‘Astăzi au fost citite numele celor decedaţi, al donatorilor şi am avut sentimentul că se face o întreagă pomenire a istoriei României, nu numai a Academiei şi că am înţeles o dată mai mult de ce, alături de Biserică, Academia e instituţia cea mai credibilă la români’, a mai spus Răzvan Theodorescu.
Academia Română a comemorat miercuri, printr-o ceremonie religioasă oficiată de episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul, membrii şi donatorii marcanţi ai acestui for înmormântaţi în Cimitirul Bellu. La ceremonial, care s-a desfăşurat în Parcul Memorial Bellu, au fost prezenţi membri ai Biroului Prezidiului Academiei, angajaţi ai instituţiei.