Conferinţa Episcopilor din România a anunţat, marţi, că se solidarizează cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia în demersurile de recuperare a bibliotecii şi colecţiei ştiinţifice Batthyaneum.
‘La 25 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins cererea legitimă a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia pentru a recupera biblioteca şi colecţia ştiinţifică fondată în 1798 de Episcopul romano-catolic Ignac Batthyany. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia consideră actuala decizie a instanţei ca fiind injustă şi inadmisibilă, deoarece, în acest caz, nu a fost făcută publică motivarea deciziei. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia refuză vehement acest verdict şi, în consecinţă, se vede nevoită să continue lupta în justiţie, mergând la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, arată comunicatul emis de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia pe 31 mai 2021’, precizează Conferinţa Episcopilor din România într-un comunicat transmis AGERPRES.
Conform sursei citate, contrar şi unor opinii vehiculate în presă cu privire la această decizie a ICCJ, faptele istorice evidente nu pot fi ignorate.
‘Episcopul Ignac Batthyanyi, care a fondat biblioteca, a lăsat moştenire întreaga colecţie Bisericii Romano-Catolice din Transilvania. Biblioteca Batthyaneum, împreună cu colecţia sa, a fost închisă de statul român comunist în 1949, naţionalizată abuziv în 1950, şi de atunci aparţine Bibliotecii Naţionale a României. Colecţia Bibliotecii Batthyaneum este alcătuită din diferite manuscrise şi numeroase rarităţi, însumând aproximativ 18 000 de exemplare, printre care manuscrise începând din sec. IX, toate provenind din colecţia personală a episcopului Ignac Batthyanyi, cel mai valoros Codex Aureus, conţinând fragmentul de evangheliar cu Evangheliile după Matei şi Marcu cu litere de aur din anul 812, provenind din abaţia benedictină din Lorsch’, afirmă Conferinţa Episcopilor din România.
Potrivit sursei citate, restituirea către proprietarii de drept constituie şi un act necesar pentru consolidarea democraţiei în România.
‘Recunoaşterea dreptului la proprietate este unul dintre pilonii statului de drept, garantat de Constituţie. Regimul comunist a confiscat în 1949 în mod abuziv bunuri ale Bisericii Catolice de ambele rituri din România, atât ale Bisericii Romano-Catolice, cât şi ale Bisericii Greco-Catolice. Restituirea, către proprietarii de drept, a acestor bunuri confiscate constituie şi un act necesar pentru consolidarea democraţiei în România’, se menţionează în comunicat.
În acest sens, Conferinţa Episcopilor din România îşi exprimă solidaritatea cu Arhiepiscopul Gergely Kovacs şi Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, în demersurile legale de recuperare a bunurilor naţionalizate.
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a anunţat, anterior, că se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins, săptămâna trecută, cererea de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a unor bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus, cel mai vechi manuscris medieval occidental de pe teritoriul României.
