Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mureş Kovacs Levente a declarat, joi, în timpul dezbaterii regionale privind progresul în implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, că instituţia este interesată de proiecte care au ca obiectiv hidrogenul produs prin utilizare de energie regenerabilă.
‘În contextul tranziţiei juste care este şi coloana vertebrală a dezvoltării durabile, judeţul Mureş este marcat de extracţia gazelor naturale care a facilitat dezvoltarea unor activităţi industriale, precum cea chimică. Aici funcţionează cea mai mare fabrică de îngrăşăminte cu azot din ţară, în proprietatea Azomureş şi cea de producţie energie electrică, prin CET Iernut, aflată în portofoliul Romgaz, o termocentrală care produce 600 MW şi care funcţionează pe bază de gaze naturale, cu un rol strategic în sistemul energetic naţional. În acest context, Consiliul Judeţean Mureş este preocupat în a identifica modalităţi sustenabile de reducere graduală a dependenţei judeţului de gazele naturale. O zonă de interes pentru autoritatea judeţeană este dezvoltarea de proiecte care au ca obiectiv hidrogenul produs prin utilizare de energie regenerabilă (green hydrogen)’, a afirmat Kovacs Levente la dezbaterea organizată la Târgu Mureş de Departamentul pentru dezvoltare durabilă din Guvern.
CJ Mureş mai are ca obiectiv construirea unui centru expoziţional şi tehnologic cu emisii reduse de dioxid de carbon, care va găzdui şi un centru de inovare în parteneriat cu universităţi locale, va încuraja colaborarea dintre universităţi şi mediul de afaceri şi construirea de firme noi în zona de eficienţă energetică şi energie verde.
De asemenea, a arătat Kovacs, se doreşte construirea unui parc fotovoltaic pe terenul Aeroportului Transilvania Târgu Mureş, care va asigura necesarul de energie electrică pentru unitatea aeroportuară şi parcul industrial.
Kovacs Levente a spus că administraţia judeţeană urmăreşte şi realizarea de proiecte energetice integrate pentru clădirile publice care vor include scăderea costurilor cu energia prin anveloparea lor, îmbunătăţirea confortului termic prin generarea de căldură pe baza de hidrogen şi creşterea eficienţei energetice prin implementarea de sisteme de iluminat inteligente.
Un alt obiectiv al CJ Mureş este decarbonizarea sistemului de transport local prin promovarea unei mobilităţi verzi pe bază de hidrogen şi pe bază de electricitate în sistemul educaţional, turism şi în cadrul Aeroportului din Târgu Mureş.
Coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă, Laszlo Borbely, a menţionat că fondurile pentru tranziţie justă vor fi alocate în baza unei strategii locale, judeţene şi regionale.
‘Vom putea să folosim la nivelul judeţului Mureş aceşti bani şi de aceea e foarte importantă, pentru că, aşa cum am spus, hidrogenul este o componentă de viitor (…) Uniunea Europeană înfiinţează o bancă separată care va da pentru companii, pentru investiţii, evident, sprijin şi credit preferenţial pentru aceste investiţii pe hidrogen de 5 miliarde de euro până în 2030. Avem un coleg acolo, un coleg din România, care de fapt conduce departamentul şi trebuie să profităm de această posibilitate (…) Noi putem deveni un hub regional pe furnizare, deci producere de hidrogen şi de folosire a acestui hidrogen, pentru că se poate folosi şi la transportul vehiculelor mai grele. Sunt unele lucruri care se vor materializa, cam din 2026- 2027, dar oricum trebuie să fim atenţi şi trebuie să fim foarte receptivi, pentru că judeţul Mureş poate să utilizeze aceste fonduri din tranziţia justă şi în acest domeniu’, a precizat Laszlo Borbely.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, în luna decembrie, Programul ‘Tranziţie Justă 2021-2027’, care beneficiază de o alocare bugetară totală de 2,53 miliarde de euro şi va răspunde nevoilor de investiţii definite de planurile teritoriale pentru o tranziţie justă elaborate pentru judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş.
Cele şase judeţe au fost identificate în Raportul de ţară aferent anului 2020 ca fiind cele mai afectate de procesul de tranziţie la neutralitatea climatică.
