Profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, a îndemnat la optimism şi dragoste de cultură în cuvântul adresat, joi, participanţilor la sesiunea aniversară dedicată sărbătoririi de către venerabilul academician a 100 de ani.
‘Am ajuns cum am ajuns la vârsta aceasta, 100 de ani, cu limitele ei, dar cu mintea păstrată şi am putut să vin în faţa dumneavoastră şi să vorbesc. Datorez aceasta, în mare parte, cum am mai spus, caracterului meu pozitiv, deschis spre bine, în orice situaţie. (…) Mai ales în situaţiile negre, mă concentram să văd partea plină a paharului şi vă sfătuiesc pe toţi să fiţi optimişti. Nu există nimic mai tragic decât un medic lipsit de optimism. (…) Acest optimism m-a ajutat să străbat perioade grele şi am străbătut perioade grele, mai ales într-o parte a istoriei noastre naţionale, cea comunistă’, a afirmat centenarul academician, la finalul evenimentului.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a amintit şi ‘larga deschidere spre cultură’, care, alături de dragostea pentru familie şi muncă, l-au ajutat să atingă această vârstă.
‘Am mai avut un ajutor: o largă deschidere spre cultură. Părinţii mei, bunicii mei – cu ajutorul şi al marii biblioteci care era la Stolnici, care a fost creată de bunicul meu, marele ban Bălăceanu, şi distrusă de comunişti – am avut posibilitatea să cunosc marea cultură. Să ştiţi, oriunde veţi merge, un om cultivat este altceva decât un om necultivat. Important este însă ce spunea Rousseau, în perioada Luminilor. Oamenilor politici, conducătorilor noştri nu le plac oamenii cultivaţi şi fac tot ce este posibil ca popoarele să nu fie cultivate ca să le conducă. Deschideţi-vă spre cultură. Omul este singura fiinţă de pe planeta noastră care creează şi consumă cultură. Nu puteţi toţi crea, dar consumaţi cultură.Vă deschide viaţa, vă îmbogăţeşte posibilităţile de gândire, vă dă şi anumite satisfacţii, care nu vă sunt date de altceva’, a spus academicianul.
Nu în ultimul rând, Constantin Bălăceanu-Stolnici a menţionat ‘marele sprijin’ oferit de ‘spiritualitate’, Monseniorul Vladimir Ghika, membru al familiei, ‘deschizându-i ochii spre spiritualitate’.
Institutul de Antropologie ‘Francisc Rainer’ al Academiei Române, în parteneriat cu Universitatea Ecologică Bucureşti, a organizat, joi, în Aula Academiei, sesiunea aniversară dedicată profesorului Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, la împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani.
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a evocat, în cuvântul de preţuire adresat cu acest prilej, personalitatea ‘distinsului intelectual’ a cărui viaţă ‘este ea însăşi istorie’.
‘Există oameni, care, de-a lungul vieţii lor, scriu şi fac istorie deopotrivă. Nu sunt mulţi. De obicei, istoricii scriu istoria şi alţii o fac. Viaţa distinsului intelectual Constantin Bălăceanu-Stolnici este ea însăşi istorie, prin toată complexitatea ei. E istorie pentru că venerabilul medic, profesor şi membru al Academiei Române are vârsta aceasta egală cu secolul şi nu se raportează la un an, doi, un deceniu, două din trecut, ci se raportează la un secol. Ba, în acest caz, fiind vorba de un boier de viţă, fresca de viaţă şi de vieţi a familiei începe în Evul Mediu, odată cu primii Bălăceni, şi ajunge până la scena aceasta politică post-decembristă, la pandemie şi la multe altele care ne-au măcinat prezentul’, a spus Ioan-Aurel Pop.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a afirmat la rândul său că ‘dincolo de vârsta impresionantă, celebrăm, de fapt, o ilustră personalitate, care şi-a pus cariera şi întreaga existenţă în slujba pacienţilor, în slujba cunoaşterii, în slujba comunităţii’.
‘Contribuţiile domnului academician se concretizează în publicarea a numeroase studii, cărţi, articole de specialitate, prin conferinţe, prelegeri, cursuri, practic o activitate de referinţă în ştiinţa şi cultura din România. Cercetările domniei sale au contribuit la progresul neuroştiinţei şi au inspirat generaţii de cercetători de pretutindeni. Activităţile sale se caracterizează prin relevanţă, fundamentare teoretică şi aplicabilitate. Totodată, nu lipsesc problematizările lansate pentru a genera întrebări, soluţii şi idei, care vor continua să aibă un impact important în sfera ştiinţifică, istorică şi culturală’, a spus ministrul Turcan.
Ea a mărturisit că academicianul Bălăceanu-Stolnici i-a fost ‘un mentor în evoluţia politică’.
‘În încheiere simt nevoia să vă fac o confidenţă. Am intrat în lumea politică acum mulţi ani şi pot să afirm astăzi, la mulţi ani diferenţă de momentul în care mi-am ales un parcurs politic, că am ales puţine persoane care să-mi fie mentori şi ghizi în evoluţia politică, iar domnul academician Constantin Bălăceanu-Stolnici, în vremea aceea membru al partidului în care am ales să activez, mi-a fost un ghid, mi-a fost un sprijin, mi-a fost un model şi pentru asta eu vă mulţumesc domnule academician şi vă doresc din suflet ‘La mulţi ani şi multă, multă sănătate şi să ne revedem cu bine!’, a încheiat Raluca Turcan.
Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul a transmis ‘un omagiu şi o binecuvântare de centenar’ din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, personalitatea prof. Constantin Bălăceanu-Stolnici ca ‘boier al spiritului şi binecredincios om de ştiinţă şi de cultură’ fiind omagiată de episcopul greco-catolic de Oradea,Virgil Bercea.
Dr. Georgeta Filitti şi prof.univ.dr. Alexandru Vlad Ciurea, membri de onoare ai Academiei Române, au reliefat ‘anvergura enciclopedică, de tip renascentist’, a profesorului Constantin Bălăceanu-Stolnici, în cadrul evenimentului cel sărbătorit fiind elogiat de profesorii Valeriu Stoica şi Mircea Duţu, preşedintele Universităţii Ecologice Bucureşti, ca şi de cercetătorul dr. Cristiana Glavce, care a transmis un mesaj din partea Institutului de Antropologie ‘Francisc Rainer’ al Academiei Române. A fost transmis un mesaj din partea profesorului Dumitru Constantin Dulcan.
În cadrul festivităţii aniversare a fost prezentat volumul ‘Constantin Bălăceanu-Stolnici la 100 de ani’, apărut la Editura Academiei Române, iar Corul ‘Tronos’ al Patriarhiei Române a susţinut un microrecital.
Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române din anul 1992, este medic neurolog, cu o experienţă profesională de peste 75 de ani, profesor universitar, reputat om de ştiinţă şi promotor al neurociberneticii la nivel naţional şi mondial.
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1947. În 1968 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale. Şi-a desfăşurat activitatea didactică la catedrele de anatomie şi neurologie ale Institutului de Medicină din Bucureşti (1947-1952) şi a lucrat la clinicile neurologice ale spitalelor ‘Colentina’, ‘Dr. I. Cantacuzino’, ‘Dr. Gh. Marinescu’ (1949-1974) din Bucureşti.
Din 1974 până în 1993 a lucrat la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie, unde a ocupat succesiv sau concomitent funcţii de şef de secţie, şef de clinică, şef al grupului sanitar-antiepidemic, director. A fost şef al Serviciului Metodologic de Neurologie şi Neurochirurgie şi consilier pentru aceste domenii în cadrul Ministerului Sănătăţii. În 1990 a reînfiinţat Societatea Ateneul Român, pe care o conduce în calitate de preşedinte.
Din 1999 este director onorific al Institutului de Antropologie ‘Francisc Rainer’ al Academiei Române, unde a condus doctorate în specialitatea antropologie medicală.
Activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat, cu deosebire, în domeniile neurologiei şi neurofiziologiei, neurooftalmologiei, neurootologiei, gerontologiei, istoriei medicinii, antropologiei culturale, dar şi în domeniile istoriei naţionale, genealogiei şi heraldicii, precum şi în cel al ciberneticii şi teoriei generale a sistemelor. Este, de altfel, primul care a introdus în România conceptele şi metodele ciberneticii în domeniul neurofiziologiei şi neuropsihologiei, iar contribuţiile sale îl situează printre pionierii în domeniu pe plan mondial.
Este membru al Societăţii de Neurologie şi Neurochirurgie, al Societăţii de Gerontologie, al Societăţii Internaţionale de Lingvistică Aplicată, al Societăţii de Neurologie din Franţa şi al altor asociaţii ştiinţifice din Spania, Brazilia, Marea Britanie, Italia, Statele Unite ale Americii, dar şi în Consiliul Naţional al Bisericii Ortodoxe Române şi a fost acceptat în cadrul Ordinului Suveran al Cavalerilor de Malta.
A fost distins cu Crucea Patriarhală şi Crucea Moldavă, Ordinul ‘Bene Merenti’ în grad de Ofiţer acordat de Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta şi cu Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Cavaler.
