Măsurile privind eficientizarea administrației publice locale, anunțate de premierul Ilie Bolojan, au bulversat, prin lipsa flexibilității, impunerea grilelor uniforme, subestimarea specificului local.
Măsurile privind eficientizarea administrației publice locale, anunțate de premierul Ilie Bolojan, au bulversat, prin lipsa flexibilității, impunerea grilelor uniforme, subestimarea specificului local.
Plafonarea personalului, standardizarea salarizării, partajarea resurselor umane între mai multe instituții locale și restrângerea Poliției Locale sunt numai câteva dintre motivele care au generat nemulțumiri profunde la nivelul autorităților locale.
La jumătatea lunii iulie, Bolojan a prezentat pachetul de măsuri pentru reforma administrației publice locale: care se axează „pe trei direcții majore: eficientizarea și profesionalizarea administrației locale, întărirea capacității de dezvoltare a comunităților și modernizarea prin digitalizare, descentralizare și standardizare. Există diferențe mari de eficiență între unitățile administrative de același calibru”.
După ce a propus limitarea numărului de polițiști locali și eliminarea suprapunerilor de competență între poliția locală și poliția națională, Bolojan a anunțat că guvernul va corela transferurile bugetare cu performanța fiscală a primăriilor, în special cu gradul de colectare a impozitelor locale. O soluție inedită pentru eficientizarea administrației publice va fi introducerea muncii partajate în administrația rurală, pentru posturi tehnice sau administrative unde nu este nevoie de normă întreagă. Potrivit lui Bolojan, un jurist, un contabil sau un bibliotecar pot lucra în două comune în același timp.
Un alt pas spre reforma visată îl constituie recalibrarea programului național de investiții „Anghel Saligny”, care nu va mai finanța proiecte aflate în faze incipiente, ci va prioritiza finalizarea lucrărilor deja începute și susținerea investițiilor complementare fondurilor europene.
Președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, confruntat cu această nouă direcție guvernamentală, a făcut un bilanț prin care a relevat cifrele dezvoltării județului pe care-l conduce.
Potrivit lui Rădulescu, la nivelul județului sunt în desfășurare 88 de proiecte, în valoare de peste 875 milioane euro. Dintre acestea, 53 de proiecte, aflate în diferite stadii de implementare, sunt cu finanțare nerambursabilă în valoare de peste 630 milioane euro. Restul de 35 de proiecte, cu o valoare de peste 243 milioane euro, beneficiază de finanțare din bugetul de stat și bugetul județului Vâlcea.
La acestea se adaugă nouă proiecte aflate în pregătire pentru finanțare europeană de peste 48 milioane euro.
Iritarea președintelui CJ Vâlcea este de înțeles, având în vedere că în privința acestei reforme nu a existat o consultare reală, o dezbatere serioasă.
Măsurile privind eficientizarea administrației publice locale, anunțate de premierul Ilie Bolojan, au bulversat, prin lipsa flexibilității, impunerea grilelor uniforme, subestimarea specificului local.
Plafonarea personalului, standardizarea salarizării, partajarea resurselor umane între mai multe instituții locale și restrângerea Poliției Locale sunt numai câteva dintre motivele care au generat nemulțumiri profunde la nivelul autorităților locale.
La jumătatea lunii iulie, Bolojan a prezentat pachetul de măsuri pentru reforma administrației publice locale: care se axează „pe trei direcții majore: eficientizarea și profesionalizarea administrației locale, întărirea capacității de dezvoltare a comunităților și modernizarea prin digitalizare, descentralizare și standardizare. Există diferențe mari de eficiență între unitățile administrative de același calibru”.
După ce a propus limitarea numărului de polițiști locali și eliminarea suprapunerilor de competență între poliția locală și poliția națională, Bolojan a anunțat că guvernul va corela transferurile bugetare cu performanța fiscală a primăriilor, în special cu gradul de colectare a impozitelor locale. O soluție inedită pentru eficientizarea administrației publice va fi introducerea muncii partajate în administrația rurală, pentru posturi tehnice sau administrative unde nu este nevoie de normă întreagă. Potrivit lui Bolojan, un jurist, un contabil sau un bibliotecar pot lucra în două comune în același timp.
Un alt pas spre reforma visată îl constituie recalibrarea programului național de investiții „Anghel Saligny”, care nu va mai finanța proiecte aflate în faze incipiente, ci va prioritiza finalizarea lucrărilor deja începute și susținerea investițiilor complementare fondurilor europene.
Președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, confruntat cu această nouă direcție guvernamentală, a făcut un bilanț prin care a relevat cifrele dezvoltării județului pe care-l conduce.
Potrivit lui Rădulescu, la nivelul județului sunt în desfășurare 88 de proiecte, în valoare de peste 875 milioane euro. Dintre acestea, 53 de proiecte, aflate în diferite stadii de implementare, sunt cu finanțare nerambursabilă în valoare de peste 630 milioane euro. Restul de 35 de proiecte, cu o valoare de peste 243 milioane euro, beneficiază de finanțare din bugetul de stat și bugetul județului Vâlcea.
La acestea se adaugă nouă proiecte aflate în pregătire pentru finanțare europeană de peste 48 milioane euro.
Iritarea președintelui CJ Vâlcea este de înțeles, având în vedere că în privința acestei reforme nu a existat o consultare reală, o dezbatere serioasă.
„La mine nu se stă degeaba. La mine se lucrează ca la multinațională, cu task-uri, se raportează de două ori pe zi.”
„Nu ne revoltăm, ci vrem respect și să fim consultați la luarea deciziilor care privesc dezvoltarea județului! Cifrele pe care vi le-am dat vorbesc despre activitatea specialiștilor din Consiliul Județean Vâlcea pentru dezvoltarea județului.
Nu poți trimite o hârtie în teritoriu și să oprești tot. Dacă-i dăm afară pe toți, cine o să mai lucreze?
În cazul în care avem probleme cu banii, analizăm fiecare situație și îi găsim soluția optimă. Proiectele nu trebuie oprite, țara trebuie să se dezvolte. Dar nu vii să anunți că trebuie comasate biblioteci, spre exemplu. De ce aș face asta? Pentru că ai dat afară niște ospătari și niște șoferi de la guvern și consideri că e reformă? E praf în ochi, nu altceva! Repet, trebuie discutate problemele, trebuie să fim consultați și, nu în ultimul rând, respectați”, a declarat pentru Q Magazine Constantin Rădulescu.
De asemenea, președintele CJ Vâlcea subliniază faptul în această criză nu este vorba doar despre „blocaje și dezechilibre” ci despre respectul pe care trebuie să îl ai pentru comunitățile față de care instituțiile și-au luat niște angajamente.
„Programul guvernamental este unul care se desfășoară pe durata mandatelor mai multor prim-miniștri, care trebuie să respecte angajamentul luat la nivel de instituție. Guvernul României a semnat contracte cu autoritățile locale, autoritățile au organizat licitații, în urma cărora au fost atribuite contracte, iar constructorii lucrează cu oameni.
Investițiile în modernizarea de școli, spitale și așa mai departe, inclusiv cele pentru apă, canal sau pentru reabilitarea de drumuri înseamnă, până la urmă, creșterea gradului de civilizație și al accesului la servicii publice de calitate.
Sursa: Ecopolitic.ro
