CORECTIE LA STIREA CU ID 7436988 DIN 2023-01-17 13:00:21
Tulcea, 17 ian /Agerpres/ – Centrul itinerant pentru copiii cu dizabilităţi din Delta Dunării oferă în această perioadă servicii gratuite copiilor din familii defavorizate din Tulcea, conducerea fundaţiei Sera, care a cumpărat hotelul plutitor şi l-a transformat în centru de recuperare, sperând ca activitatea acestuia să continue cu finanţare prin proiectului european din Programul Operaţional de Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS).
Centrul de recuperare de pe hotelul plutitor a fost lansat la apă în septembrie 2021, la Mahmudia, în prezenţa ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, în cadrul proiectului ‘Întotdeauna în familie’, dar s-a scufundat în luna următoare, în timp ce era ancorat, pe fondul scăderii cotelor Dunării.
A fost scos la suprafaţa apei şi reparat, iar în urmă cu aproape un an a fost redat în folosinţă, aşa încât până acum peste 100 de copii cu dizabilităţi au primit gratuit servicii de recuperare în acest centru.
‘Am început cu portul Măcin, apoi am ajuns în portul Isaccea, unde am rămas foarte puţin, am mers în portul Mahmudia, s-a venit în Tulcea, apoi s-a întors în Măcin, iar acum a revenit prin Isaccea la Tulcea’, a povestit kinetoterapeuta centrului, Laura Albu, itinerarul din ultimul an al Centrului pentru copiii cu dizabilităţi din Deltă.
La Tulcea, lângă clădirea în care trebuia să funcţioneze Bursa de peşte, centrul acostat pe malul Dunării oferă servicii gratuite copiilor cu dizabilităţi.
‘Am trei copii. Cea mare are tetrapareză spastică, epilepsie, întârziere în dezvoltare, strabism, sunt mai multe diagnostice. Timp de aproape zece ani nu am mai făcut terapii. Am făcut acasă, aşa cum am putut. Am trecut printr-un divorţ şi am cedat psihic şi fizic’, a declarat, pentru AGERPRES, mama unuia din beneficiarii de servicii gratuite, Florentina Ceacâru.
Vorbeşte despre problemele copilului ei de 18 ani şi spune că este demoralizată de sistemul de protecţie deficitar oferit de statul român. ‘Uneori, suntem umiliţi. Oamenii ar trebui să empatizeze mai mult cu noi şi să înţeleagă că în viaţă apar probleme’, spune în timp ce începe să plângă.
O sprijină o mamă de lângă ea. ‘Nimeni nu înţelege. Copilul meu are retard neuropsihomotor, după un accident rutier. Ani de zile am făcut recuperare la Bucureşti, am fost şi la centrul de pe Alunişului, dar din păcate transplant de creier nu există. Cu multă muncă am progresat 15%. Până când nu ai o persoană cu dizabilităţi, indiferent că e mamă, tată, frate, copil, nu înţelegi prin ce trecem. Suntem jigniţi, făcuţi oale şi ulcele’, afirmă Violeta Ciprian.
Amândouă spun că serviciile oferite gratuit de centru înseamnă o mână de ajutor nesperată.
‘Din moment ce copilul îşi doreşte să vină aici, e semn că e mediul propice pentru el. Nu trebuie să tragi de ei să meargă la terapie. Ei vor să vină aici, pentru că sunt înţeleşi aşa cum sunt ei şi se lucrează cu profesionalism’, a adăugat Florentina Ceacâru.
La centrul de pe apă, vin şi copii care au primit ani de zile servicii de terapie de la angajaţii fundaţiei în centrul de pe strada Alunişului, din Tulcea.
‘Fetiţa mea are epilepsie. Are 11 ani. A fost diagnosticată la 3 luni. Am făcut kinetoterapie, logopedie, iar copilul a evoluat. Am fost cinci ani la fundaţie. La început, avea pareze, crize epileptice foarte multe, nu vorbea, nu mergea, iar acum merge la o şcoală normală, e un copil despre care nu zici că este bolnav, deşi are probleme’, a povestit Liliana Buzatu.
În cabinetul de kinetoterapie, Laura Albu îşi ia la revedere de la un pacient. ‘Să ştiţi că vin şi data viitoare’, spune Daniel. Mama lui, Daria Ivanov, a revenit cu el la terapie după mai bine de doi ani de pauză. ‘Are 13 ani şi are sindrom Down cu retard. Am făcut terapie, dar în pandemie am încetat-o. Sperăm să fie bine acum’, spune Daria Ivanov.
Recuperarea copiilor cu dizabilităţi se face cu paşi mici şi are nevoie de timp, iar kinetoterapeutul Laura Albu speră ca la finele lunii, atunci când finanţarea europeană se încheie, să continue activitatea cu micii pacienţi.
‘Având în vedere legăturile care s-au stabilit în timp între noi şi copii probabil că este destul de important ca aceşti copii să nu schimbe din nou oamenii cu care vor lucra în continuare. S-au creat deja nişte legături pe care putem construi’, a afirmat Laura Albu.
Referindu-se la reacţia părinţilor din alte zone ale judeţului în care a oferit consiliere ca angajată a Centrului itinerant, ea a subliniat unul dintre cele mai importante avantaje. ‘Părinţii sunt foarte mulţumiţi, pentru că de data aceasta drumul până la terapie a devenit mai scurt. În general, ei erau cei care se deplasau către serviciile de recuperare, dar de data aceasta serviciile au venit la ei’, a menţionat Laura Albu.
Proiectul prin care s-a realizat centrul itinerant a avut depăşiri la toţi indicatorii de performanţă, potrivit directorului executiv al fundaţiei Sera, Bogdan Simion. De exemplu, la centru ar fi trebuit să se ofere servicii pentru 100 de copii, dar numărul lor a fost de 120. Deşi finanţarea europeană se încheie în această lună, Bogdan Simion spune că, din fericire, centrul va funcţiona cel puţin încă trei ani.
‘Suntem sub o convenţie de colaborare cu Consiliul Judeţean (CJ) potrivit căreia centrul va avea această destinaţie, iar după încheierea proiectului european, vom face un addendum la convenţia noastră şi vom pune împreună bugetele de funcţionare Sera şi CJ, astfel încât treaba pontonului să continue. Noi avem intenţia de a menţine în proprietatea Sera pontonul pentru cel puţin trei ani, să ne asigurăm că va continua ce s-a început şi că se va crea o rutină în Deltă apropo de acest ponton. După trei ani, vom evalua dacă e nevoie să-l menţinem noi în continuare sau dacă este de ajuns să-l dăm CJ. Orizontul lui de funcţionare în acest moment, după refacere şi după toate inspecţiile tehnice, este între 10 şi 15 ani de acum încolo’, a declarat Simion.
El şi-a exprimat convingerea că în primăvara acestui an Centrul itinerant pentru copiii cu dizabilităţi din Deltă va ajunge pentru prima oară la Sulina, singurul oraş din deltă.
Totodată, Bogdan Simion s-a arătat deschis să ajute Primăria oraşului Măcin să înfiinţeze un centru pentru copiii cu dizabilităţi, astfel încât părinţii celor 35 de minori cu probleme care fac terapii în Galaţi sau Brăila să aibă servicii specializate în oraşul lor.
El a amintit, de asemenea, de oportunitatea oferită de Programul Operaţional de Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS).
‘POIDS are prevăzut pentru România finanţarea a 2.000 de comune din cele 2.700 care există pentru dezvoltarea de servicii de protecţie şi asistentă socială (SPAS-uri). Tulcea, ca şi alte judeţe din România, are o acoperire cu SPAS-uri de 20%. Conform legii, în fiecare comună ar trebui să existe un SPAS, adică un asistent social, iar din perspectiva copilului, în plus un asistent medical comunitar şi un consilier şcolar. Programele operaţionale vor viza finanţarea salariilor şi a intervenţiilor acestei echipe multidisciplinare în fiecare comună ca angajaţi ai Primăriei. De asta vorbim ca la finele celor cinci ani de intervenţie prin POIDS, România să fie acoperită complet cu servicii publice de asistenţă socială, în măsura în care acum este acoperită în medie în proporţie de 30%’, a mai spus directorul executiv al fundaţiei Sera, Bogdan Simion.
Proiectul ‘Întotdeauna în familie – proiect pentru reducerea instituţionalizării, a riscului de separare şi pentru asigurarea serviciilor de recuperare de proximitate copiilor din judeţul Tulcea’ a fost finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.
Pe lângă centrul itinerant, singurul serviciu de acest fel din România, prin proiect s-a realizat Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii din Tulcea, iar 220 de copii au primit subvenţii între 1.000 şi 8.600 de lei, în timp ce 100 de familii au beneficiat de ajutor cuprins între 1.500 de lei şi 10.500 de lei, în funcţie de nevoile identificate.
Fundaţia Sera s-a înfiinţat în martie 1996 şi activează în domeniul protecţiei copilului şi al promovării drepturilor lui. AGERPRES / (A, AS – autor: Luisiana Bîgea, editor. Marius Frăţilă)
