„Ne-am ars pînă la os. Partida Străinătății domină exprimarea în mass-media. Internaționaliștii, secondați și de urmașii cominterniștilor, domină orice discurs public. Atacă orice cauză cu toate mijloacele, plus un bumerang care omoară dezbaterea, îi minimalizează și pe adversari și continuă să-i prezinte în postura de victime în pericol, ce trebuie apărate, chiar favorizate. A trecut și prima zi din începutul unui război al populației cu supermarketurile, unul care va mai dura. Este doar prima zi, deși el mocnea de mai multă vreme”, scrie, în Cotidianul, Cornel Nistorescu.
„Nu știu ce consecințe a avut agitația de luni asupra pieței și a vînzărilor. Dar apelul la boicotul supermarketurilor a mai pus încă o lumină puternică pe componența taberelor. A conturat și mai clar gruparea zisă cîndva „a străinătății”, definită acum ca pătimaș internaționalistă. Adică auto-intitulații pro-europeni cu cohorta lor de propagandiști porniți să apare super și hypermarketurile și să-l îngroape pe Călin Georgescu au atacat și încercat să caricaturizeze boicotul. În ce privește beneficiarii unei asemenea campanii, adică producătorii și defavorizații României, n-am aflat nimic. Nimeni nu le-a preluat cauza. Ea a rămas în plan secund chiar în subsolul dezbaterii pentru a fi abordată pentru o altă dată.
După toate semnalele de presă, n-a fost un capăt de lume. Adică s-a desfășurat fără victime. A fost mai multă politică decît boicot și o continuare a campaniei de demolare a lui Călin Georgescu.
Vă dați seama, dacă și ministrul Agriculturii, fost funcționar în primăria din Slatina, s-a simțit dator să dea un semnal la nivelul de înțelegere al minții sale.
„-Îi rog pe cei care fac politică să dea jos labele de pe fermierii și procesatorii români”.
Exact cel care coordonează politica PSD în domeniul agriculturii a înțeles să-i „roage pe cei care fac politică să dea jos labele de pe fermierii și procesatorii români!”, neînțelegînd că se referă și la el însuși și „la labele sale”!
Mulți oameni simpli au răspuns apelului la boicot, chiar dacă le ardea buza să cumpere. Alții, de sărăcie, l-au folosit la aprovizionare. Presa a folosit boicotul pentru propagandă. Unii au făcut-o grosolan, la baionetă, în stilul Digi24:
„Naționalistul pro-rus Călin Georgescu a lansat un îndemn pentru boicotarea supermarketurilor astăzi. Principalele motive invocate de acesta: marile lanțuri de magazine deținute de firme străine au declarat profit zero și că nu ar avea pe rafturi produse românești. Datele oficiale îl contrazic însă cu totul. Rețelele de hipermarketuri sunt printre cei mai mari angajatori din România, își declară profitul și plătesc taxe la stat”.
Sponsorizatul site pro-european G4media a fost la aceeași înălțime cu Digi24. Ba a etalat și preocupări istorice și filozofice. Prim-trompetul european Dan Tăpălagă, fost drucăr al Monicăi Macovei, și-a titrat opera:
„Boicotarea supermarketurilor și mitul străinului, o afacere politică pentru pro-ruși, naziști și Călin Georgescu”.
Dan Tăpălagă și ceata de la G4media văd în boicot un comportament antisemit, extremist, cu rădăcini în campaniile de presă împotriva magazinelor evreiești de prin anii 1930. Pentru a fi mai convingător și pentru a-i îngrozi pe cei mai cu frici și vedenii, Tăpălagă reproduce corperți și articole de ziare din acei ani și își garnisește demersul cu o postare pe Facebook a lui Mihai Demetriade (CNSAS), colaborator SRI și istoric propagandist la nevoie:
”În 4 aprilie 1933, la ora zece dimineața, în Germania s-a introdus, la ordinul partidului național-socialist german, boicotul tuturor magazinelor evreiești. Cei care îndrăzneau să le calce pragul, erau legitimați de activiștii partidului nazist. Eventualii cumpărători erau întâmpinați de „gărzile de boicot” ale partidului. În Berlin erau plasate mari pancarte: „Germani apărati-vă, nu cumpărați de la evrei!” Totul era numit de naziști o „mișcare de apărare” a identității germane și a producătorilor ei. Operatorii cinematografici, în mașini, fotografiau și filmau aspectul străzilor. Era liniște. În sfârșit, liniște. În România legionară, în 1937, sloganul era același: „Pentru România românilor, ocoliți magazinele jidănești!”,.
Aproape peste tot s-a văzut cum o mare parte a presei s-a grăbit să minimalizeze apelul în cauză. Hotnews sub haloul de gîndire a lui Cătălin Tolontan a titrat:
„Cumpărați-vă conserve de fasole cu ciolan și un calorifer electric, dacă vi se pare că e cool că un individ periculos vrea să ne întoarcă în timp cu 40 de ani”.
Ziare.com l-a luat la țintă mai ales pe inițiator:
„-Politicianul ultranaționalist Călin Georgescu i-a îndemnat pe români să nu meargă luni, 10 februarie, la supermarket și să aleagă „produsele românești” din piețe. În ciuda imaginii nostalgice pe care încearcă să o evoce candidatul la alegerile prezidențiale, una dintre cele mai mari piețe din București se împărțea între roșii românești și banane ecuadoriene”.
Printre panseurile „coloșilor” abia mai putem găsi un îndemn lansat de activista civică Dana Hering. Femeia se învîrtea cîndva pe la REPER-ul lui Dacian Ciolos și era o admiratoare New Europe:
„Luni, 10 februarie, protest pașnic împotriva lui Georgescu și a partidelor izolaționiste. Mergeți la cumpărături luni, în orice supermarket, din orice oraș; Luați cu voi un steguleț UE sau orice însemn cu apartenență la Uniune; Faceți poze și le distribuiți pe rețele, cu mesaje pro-europene și anti-izolaționiste” .
Nu are rost să mai continui cu exemplele. S-ar aduna mii de pagini și sute de „organe” de presă, toate pe același ton și cu aceeași direcție. Este vorba despre ziare, televiziuni și site-uri autohtone orchestrate să îl vîneze pe Călin Georgescu sau avem de-a face cu un spirit pro-european, dar și antiromânesc al acestora?
În zilele următoare voi încerca o explicație la această situație neobișnuită”, scrie Nistorescu.
Articolul Cornel Nistorescu: Auto-intitulații pro-europeni cu cohorta lor de propagandiști porniți să apere super și hypermarketurile și să-l îngroape pe Călin Georgescu au atacat și încercat să caricaturizeze boicotul; ei sunt pro-europeni şi anti-români? apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro