Cornel Nistorescu: CCR nu se poate transforma în instanţă de judecată a unei persoane, nu are asemenea atribuţiuni; un om sau o tendință se măsoară prin vot, este baza democrației.

„Cine poate  explica dedesubturile eliminării Dianei Soșoacă?  Nu cred că exasperarea în fața aberației comportamentale a cucoanei a contat. Nici încălcarea legii nu a fost dovedită, în ciuda bîlciului permanent în văzul tuturor. Vom  avea  parte de  zeci de ipoteze și de  scenarii, care mai de  care mai abracadabrante. Și  tot nu vom  avea  explicația logică și corectă. În același timp, vom  primi argumentele Curții Constituționale a României  și  vom vedea reacția publicului. Curtea  Constituțională  (cu majoritate PSD-istă) poate ieși cu cele mai  sofisticate  motivații. Tot nu poate încropi o explicație juridică demnă de statutul ei”, scrie, în Cotidianul, jurnalistul Cornel Nistorescu.

Că nu mai era timp de un proces care să indice o încălcare  sau o infracțiune în baza Legii 207/2004  nu era treaba  Dianei Șoșoacă. Și nici a  CCR. Dacă nu se putea derula un proces într-o procedură de urgență, nu se putea deloc pentru că nu mai avea  rost.

Fosta ei surată, altă gură spartă în piața publică, uneori chiar înarmată cu o  tigaie, Amalia Bellantoni vorbește de  falsificarea semnăturilor. Nu a  constatat-o nimeni, chiar dacă, într-o proporție uriașă, cred că  este adevărată. Cum adevărată este și în cazul  celor mai muli candidați și partide. Povestea cu cele  200.000  de  semnături este doar o  farsă cu iz democratic, un soi de  susținerere  butaforică pe care n-o poate verifica nimeni.  Validarea  candidaturilor este formală și vicioasă. Și una dintre portițele  din lege  pe care se pot strecura interesele unui grup pentru a arunca în aer o candidatură incomodă.

Ascensiunea  Dianei Șoșoacă pe ruinele unui patriotism demolat de orientări externe și de agenții externi este o problemă mai complicată. Și care depășește  cu mult cadrul legal. Este vorba de  decăderea discursului și a comportamentului în politică, de rescrierea și abandonarea istoriei românești.  Circoteca permanentă a Dianei  Șoșoacă  a fost precedată de  circoteca lui George Simion, iar aceasta de isteriile USR-iste, premerse și ele de mahalagismele lui Traian Băsescu, de tărăboiul lui Vadim Tudor.

Legile și cutumele din România  n-au putut stăvili revărsarea de zoaie, agresivități, vulgarități, idei șchioape, propuneri aberante și   demagogie puturoasă. Iar alunecarea  fost folosită de cei interesați și de cei  vinovați de lucruri grave.

Putea fi oprită Diana Șoșoacă? Merita! Instrumente ale statului de drept ar fi existat. N-a încercat nimeni. Ba, partidele și sforarii lor  s-au complăcut în a încerca să o folosească măcar în șifonarea adversarilor.

De ce merita Diana Șoșoacă să candideze? Un om sau o tendință se măsoară prin vot. Este baza democrației. Apoi și pentru că în multe din urletele sale deșănțate mai scapă cîte un adevăr. Asta și explică audiența și chiar o anumită  susținere. Dacă alegerile ar arăta că stilul Șoșoacă face prozeliți peste un anume procent  ar însemna  că am avea dovada  unei decăderi alarmante a modului de a fi al populației. Măcar pentru atît și ea merita lăsată să  joace. Vedeam ce-i cu ea și ce-i cu noi. Lozincile ei cu  Rusia, cu Ucraina, cu Europa, cu SUA ar fi adus populația în fața unei oglinzi, a unei foi de temperatură a Estului pentru anul 2024.

Cazul  Șoșoacă este doar partea pitorească a unui adevărat „Dosar ROMÂNIA”.”, scrie Nistorescu.

Articolul Cornel Nistorescu: CCR nu se poate transforma în instanţă de judecată a unei persoane, nu are asemenea atribuţiuni; un om sau o tendință se măsoară prin vot, este baza democrației. apare prima dată în Ecopolitic.