Jurnalistul Cornel Nistorescu crede că „intelectualul de stânga” despre care vorbea liderul PSD, Marcel Ciolacu, că l-ar dori ca şi candidat din partea social-democraţilor în alegerile prezidenţiale din 2024, ar putea fi preşedintele Academiei Române, clujeanul Ioan Aurel Pop.
Nistorescu scrie, în Cotidianul, că într-o astfel de situaţie, „pentru țară n-ar fi decît o trecere de la un personaj din Caragiale la unul din Eugen Ionesco”.
Iată textul:
„Preşedinţie ţării Jucătorul politic de Buzău, Marcel Ciolacu, exersează mereu și pare să cîștige îndemînare la trasul sforilor în politică. Zilele acestea, el ne-a povestit cum încearcă o modernizare a PSD-ului (sic!). Adică, să dechidă porțile candidaturilor pentru oamenii de stînga, inclusiv din afara partidului.
„De data aceasta PSD nu va veni neapărat cu un om politic, va veni în schimb cu un intelectual. Partidul va alege. Va exista o competiţie internă în care se va înscrie cine doreşte. Eu doresc să modific statutul astfel încât şi altă personalitate, care nu este neapărat în partid, să poată candida”, a zis Marcel Ciolacu la Mincinoșii TV (RTV).
Hodoronc-tronc, sforarul politic de Buzău a scos din adîncurile subconștientului său revoluționar îndoielnic un pui de idee:
„Este nevoie de o schimbare după 20 de ani pentru cel care va ocupa funcția de președinte al României“.
O fi fost o dezbatere secretă în partidul (care, de o vreme, nu mai mișcă) sau a fost musca divină care i s-a așezat pe urechea stîngă la ultima sa partidă de pescuit? Și care i-o fi șoptit:
- Trezește-te, Ciolacule! Privește în jur și caută un om în afara PSD-lui! Îl susții și poți să conduci tot tu fără să fii președintele României și să ai dureri de cap! O să o duci mult mai bine!
Sau ideea i-o fi venit de la membrii mai bățoși ai partidului? Așa să se fi înțeles el cu Vasile Dîncu și cu Gabi Firea și cu agrarul de Paul Stănescu de la Olt? Așa i-or fi sugerat americanii? Sau băieții de la SRI? Cu tupeu și fără să le pese că îi calcă în picioare visul secret al bietului Ciolacu, i-au cerut să se gîndească la un intelectual de stînga din afara partidului?
Numai Dumnezeu știe cum se fac jocurile cu mantă în culisele politicii valahe!
Ca mostră de șiretenie, Ciolacu îl dă ca exemplu pe Ion Cristoiu, potrivit ca ideologie, dar neinteresat și nepotrivit pentru o asemenea aventură politică.
Cu ochiul liber, se vede că șiretenia lui Ciolacu este destul de simpluță. Îl dă ca exemplu pe Ion Cristoiu ca să ne gîndim la Cristoiu și să sărim cu păreri de una sau de alta, în vreme ce el se pregătește de o lovitură de maestru, crede el, și astfel, mustăcind ca Trahanache, să introducă în cursă numele altcuiva. Ion Cristoiu a fost un soi de a propos intelectual menit a face pîrtie pentru o lansare spectaculoasă, scoasă nu din subconștient, ci din laboratoarele băieților (cu ochi albaștri, indiferent de epocă).
Dacă ne tot sucim în jurul întrebării, cin’să fie?,cin’ să fie? și mai facem și o legătură și cu prezența lui Ciolacu pe la cursurile de pregătire și doctorat (de unde a fost exmatriculat ca proștii care nu pot trece clasa!) de la Academia de Informații Mihai Viteazul (adică de la pregătirea tip SRI), iaca ne apropiem de numele celui care a fost pus să colinde (la sugestie sau la ordin) prin mintea buzoianului pofticios de putere.
Cum ziceam: cin’ să fie?cin’ să fie? Ce fel de intelectual ar putea susține el pentru alegerile prezidențiale din 2024? Care să fie acela care să îi lase loc pentru ambițiile sale de putere, pe care să poată să îl păpușeze, care să se umfle în pene la Cotroceni, dar să nu se priceapă la guvernare și să i-o lase lui în primire? Unul cunoscut, un intelectual cu cărți (chiar și fără opera solidă!), bun vorbitor la televiziuni, acceptat de patrioți și de intelectualii cu tricolor la pălărie, unul mai plăpînd fizic, care să nu reziste la ședințe lungi sau care să aibă vînă și să vrea se așeze vînjos în fruntea poporului, unul care să moară de dragul discursurilor și al decorațiilor și al onorurilor și pe care să îl poată duce de nas cu economia și cu patria?
Și înainte de alegerea lui Klaus Iohannis, Vasile Dîncu a prezentat la SRI un sondaj din care reieșea portretul unui posibil președinte și care se potrivea perfect cu datele lui Klaus Iohannis. Și care, după demisia lui Crin Antonescu în urma rezultatelor obținute de PNL pentru Parlamentul European, a fost chemat la București și ajutat să împlinească profeția lucrată la SRI.
Ei bine, după cum se zbat Ioan Rus (și alături de el, Ion Țiriac cel norocos de la…) și Florian Coldea, și Vasile Dîncu și mulți alții de la Cluj, intelectualul de stînga din afara PSD nu poate fi decît academicianul Ioan Aurel Pop, în ciuda faptului că acesta și-a pus semnătura pe două regrese notabile, cel al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cel al Academiei Române! Are și unele „merite“! El a făcut pîrtie pentru SRI în UBB, el are trecere și la electoratul AUR, pe el îl cred românii savant patriot, deși tot el a făcut din Academia Română cu 3.000 de angajați o instituție care nu contează decît la împărțirea bugetului, la afaceri cu imobile și la împărțit de tinichele.
„Intelectualul“ ar putea fi o variantă a PSD-ului pentru prezidențialele din 2024. Pentru țară, n-ar fi decît o trecere de la un personaj din Caragiale la unul din Eugen Ionesco!”.
Articolul Cornel Nistorescu crede că preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, ar putea fi candidatul PSD la alegerile prezidenţiale apare prima dată în Ecopolitic.
