„Copleșiți de năzdrăvăniile tembele ale lui Piedone și de zîmbetele forțate și disperate ale doctorului Cîrstoiu, n-am mai realizat că ne scapă multe aspecte ale anului electoral. Și unul dintre ele arată ca o șmecherie cu bucluc legată cu ață de cîlți. Este cea a listelor cu semnături de susținere”, scrie, în Cotidianul, Cornel Nistorescu.
„Cine a revăzut Legea electorală cu ale sale prevederi de la „Art. 16 (4) din Legea nr. 33/2007, „listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel puţin 200.000 de susţinători”,
și Art. 17 (1) care stipulează că:
„Poate candida ca independent cetăţeanul român sau cetăţeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales şi este susţinut de cel puţin 100.000 de alegători.” .
Probabil că atunci cînd au scris-o, s-au gîndit cum să își pună cetățenii cu botul pe labe și să nu se dea în vînt după candidaturi. Și de-aia au fixat un număr enorm de asemenea semnături. Este vorba despre 100.000 pentru un candidat și 200.000 pentru un partid, o alianță sau o organizație.
Ce candidat izbutește? Poate că un episcop care pune la treabă toți preoții pe care îi conduce ar izbuti să strîngă în 20 de zile un asemenea număr de semnături. Numai că episcopii nu fac politică.
N-ați văzut corturile de prin zonele centrale ale orașelor în care nu intră nimeni? Doar cîte un pensionar se oprește și mai întreabă: Ce-s astea? Ce ne dați?
Cum să adune un biet candidat o sută de mii de semnături fără să facă rost de o listă cu nume de la o instituție? Cu semnături? Ei, aș, cu semnături! Semnăturile se falsifică! Și așa nu le verifică nimeni. Sau verifică la sînge dacă omul reprezintă un pericol sau are un dușman care vrea să-i bage bețe în roate. Dar și așa, procedura este greoaie. Presupune timp, bani, drumuri la tribunal, suspiciuni, înjurături etc. Toți cei care știu că numărul semnăturilor de susținere este o farsă sfîrșesc prin a se lăsa păgubași. Zic, un mecanism cretin! Și gata!
Președintele AEP, Toni Greblă, a precizat recent că, în cazul Alianței PSD-PNL, „Au fost verificate până la acest moment listele de susţinători şi s-a constatat că au îndeplinit numărul de semnături valabil obţinute pentru a putea depune lista de candidaţi la Biroul Electoral Central”.
Domul Greblă a „greblat” cu privirea dosarele cu semnături și a dat verde. Adică, a decretat un fel de ”E bine, dom’le! Merge!”. Această reacție imaginară, șchioapă în exprimare, are doar rolul de a sublinia un tip de logică și, implicit, de comportament. Alianța PSD-PNL are numărul de semnături necesare cum Papa are miliarde de admiratori, dar pe care nimeni nu-i poate număra. Or fi sau nu, numai Dumnezeu știe! Iar Dumnezeu n-are treabă cu semnăturile cetățenilor, mai ales cu cele ale susținătorilor. La acestea, lucrează Necuratul. Numai el poate strecura pe liste decedați și bolnavi de pe listele spitalelor, plecați la muncă în străinătate sau pur și simplu oameni care nu au habar de o asemenea includere pe o listă.
Cum au 200.000 de semnături partidele care nu obțin nici cîteva sute de voturi? Cine verifică autenticitatea listelor și cît de eficient poate fi controlul lor? Dar contestarea celor false?
Prevederile din actuala lege sunt mai degrabă o tehnică de a demotiva implicarea veritabilă a populației în procesul electoral. Dar pot fi și un truc prin care pot fi taxate sau chiar eliminate partidele sau persoanele care incomodează”, scrie Nistorescu.
Articolul Cornel Nistorescu: Cum pot aduna 200.000 de semnături partide care la alegeri nu iau nici câteva sute de voturi? Dar semnăturile care apar pe liste, stă cineva să le verifice? apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
