„Nu știu în ce măsură compatrioții noștri mai au timp și apetit să parcurgă toate afirmațiile președintelui Nicușor Dan. Pe măsură ce trece vremea, ele se înmulțesc amenințător. Președintele face turul televiziunilor, al reuniunilor pentru publicul său userist și participă la tot felul de evenimente de complezență. Mai pe scurt, este gata să vorbească oriunde și orice, fără să fie pregătit și făsă țină cont de cum merge și ce spune. Și pe măsură ce se exprimă, el se golește de prezumția de înțelegere, se dezbracă de aparențele funcției și ne împinge tot mai mult spre momentul în care trebuie să strigăm ceva ca în basmul Andersen „Hainele cele noi ale împăratului” scris de Hans Cristian. În basmul acesta, doi croitori îi promit închipuitului încoronat că îi vor face cele mai frumoase haine din lume, dar îl lasă la pielea goală. Toți curtenii împărtășeau iluzia împăratului dus de nas, numai un copil a văzut și a strigat că fraierul era dezbrăcat ca la naștere”, scrie, în Cotidianul, Cornel Nistorescu.
„Așa și noi. Pe zi ce trece, gafele și aproximările președintelui Nicușor Dan ne invită să strigăm: „Președintele nostru este gol!”
Dar nu pentru că ar umbla fără veștminte, ci pentru că vorbește și se poartă inadecvat funcției sale. În materie de înțelegere a Constituției României, de cunoaștere a atribuțiilor prevăzute pentru funcția prezidențială, el este gol, pafarist și urechist și, pe cale de consecință, din ce în ce mai susceptibil de o posibilă schimbare din funcție.
Iacă o mostră cu valoare de „monstră” din gîndirea sa etalată, marți, 25 noiembrie 2025, la Summitul pentru guvernanță digitală 2025, organizat de Edge Institute la Palatul Cotroceni, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României (că mai înalt și mai comic nici că se poate!).
„Da, cu titlu general, există o anumită frustrare din poziția asta, că e semiexecutivă, asta cu titlu general, dar fără discuție că există o influență pe care președintele poate să o aibă și, în special, cum spuneam, noi trebuie să recuperăm într-un interval de timp mediu foarte multe procese pe care nu le-am definit foarte bine mulți ani înapoi. Și atunci, nimeni din Executiv nu are timpul acesta de reflecție, adică este o presiune pe fiecare dintre membrii Executivului pe chestiuni care sunt 90%-95% urgente, răspuns la fel de fel de lucruri care se întâmplă. Și, din fericire, poziția asta de președinte, Administrație Prezidențială, nu are atât de multe, cum să zic, necesități urgente, și atunci e ceva mai mult timp de construcție aici. Așa văd eu discuția dintre președinte și Executiv. Președintele are spațiul pentru a produce niște lucruri și a le da direct de implementat Guvernului, și de asta, cu orice fel de chestiune cu care credeți că putem să influențăm Executivul, vă stăm la dispoziție”.
Într-o modestă înțelegere a Constituției României, președintele este un fel de nea Cutare foarte tare care strînge idei, proiecte și propuneri pe care le întărește cu semnătura sa și le trimite guvernului să le pună în aplicare.
De cînd a apărut prima Constituție a României, o așa interpretare de Vodă leneș și sfertodoct nu a fost încă semnalată!? Probabil că în echipa sa politică, printre sponsori și consilieri, se învîrt mai mult oameni cu facultăți de Drept făcute la Amara și Mizil, Bioterra sau Titu, și acelea neterminate sau cu diplomele de licență susținute în Moldova sau prin Albania. Numai un anturaj politic sfertodoct, a la Moșteanu și Vlad Voiculescu, a la Bulai și Țoiu, eșuați prin învîrteli și bățoși în politică pot să-i sugereze asemenea înțelegeri de frizerie.
În plină perioadă de confuzie și tensiune, președintele nostru este pus pe cugetări și „perle” care, pe lîngă caracterul lor mai mult proverbial, ne arată viziunea sa despre stat și democrație. Transpar destule semne ale unei gîndiri conform căreia el singur conduce totul, ca un fel de Buricul pămîntului cu mult timp liber liber la dispoziție, îndreptățit de Constituția Romaniei să transmită dorințe și priorități la Guvern și la Parlament”, scrie Nistorescu.
Sursa: Ecopolitic.ro
