Cornel Nistorescu: Poliţia Română, în loc să identifice şi să anihileze reţelele şi distribuitorii de droguri, se „ia la trântă” cu toţi românii care devin „posibili infractori”

„Poliția Română se străduiește  să mute problema drogurilor din curtea ei pe seama consumatorilor. Și ca să-și arate preocuparea sa  pentru prinderea  acestora se chinuie  intelectual și juridic să reglementeze depistarea lor. Nu a  distribuitorilor și a rețelelor, ci a bietului  utilizator. Ca să-și consolideze poziția, ca să poată aborda pe oricine, poliția visează să tragă cu legea în toată populația, exact ca vînătorul beat care a pornit cu tunul după cîteva vrăbii”, scrie jurnalistul Cornel Nistorescu, în Cotidianul.

„Scandalul OUG 84/2024  mărește puterea  de control a poliției asupra  cetățeanului. Bogdan Despescu, doctor dubios în științe (acuzat de plagiat) și  etern  secretar de  stat la Ministerul de Interne (om  cu limbaj și frizură de ofițer  din filmele despre  război, considerat prieten  al SRI), conduce operațiunea de  încălecare a cetățeanului.  Și el, și premierul, și ministrul Justiției  alcătuiesc un fel de  gașcă de Buzău. Despescu este din Nehoiu, iar  Predoiu a copilărit la Pleșcoi, din  copilărie rămînînd un admirator al  Elenei Udrea. Se mai spune despre  Despescu un lucru neconfirmat: că a fost unul dintre oamenii  lui Florian Coldea în Poliția Română.

Consumatorul de  droguri  este vînat cu lupa legislației și cu disprețul agentului și al conducerii ministerului. Cît pentru aplicarea legii, cît pentru alte motive. Orice conducător auto suspect după criteriile  aproximative ale organului poate fi oprit și pus să sufle  sau să accepte testarea. Dacă refuză, are  carnetul suspendat pentru minimum trei zile.  Dacă este cu  familia în autoturism, o trimite la gară. Nu primește o dovadă care să-i permită să ajungă acasă  sau la spital, unde să facă un test. Drug test-ul polițaiului nu este probă. Este doar un instrument  de lucru.  Proba  juridică vine de la INML. Dacă după trei zile, conducătorul  auto  este depistat  pozitiv se alege cu dosar penal. Dacă nu, umblă după carnet. La 3  zile de la testare poate  începe recuperarea  carnetului  de conducător auto care,  în unele cazuri, ține cît niște  săptămîni de post.

Incoerența juridică  a OUG 84 ține  cît de gîndirea lui Bogdan Despescu, cît de  abilitatea  ministrului  Cătălin Predoiu de a se face că lucrează,  precum și de  avizele eliberate  de Ministerul Justiției. Acestea din urmă  indică și nivelul parfumat de pregătire juridică a Alinei Gorghiu. Cătălin Predoiu cel lunecos chiar susține despre OUG 84:

„Această ordonanţă nu este un demers izolat al MAI, este o măsură care se înscrie într-o politică pe care am cerut-o şi am impus-o la MAI, încă de la preluarea mandatului. A fost în mod repetat citată trunchiat declaraţia subsemnatului în sensul că lupta cu drogurile a fost pierdută. Este o declaraţie mai largă, pe care am făcut-o la preluarea mandatului, şi nu la jumătatea lui, şi care a inclus şi comandamentul de a întări această luptă, de a iniţia măsuri împotriva traficului şi consumului de droguri, inclusiv la volan şi de a câştiga această luptă”.

Preocuparea  excesivă și ostentativă a celor de la Interne (și nu numai) de  a  se sui cu picioarele pe  consumator (uneori chiar pe  potențialii consumatori)  ne trimite cu gîndul la  responsabilitatea  tuturor de a  combate  distribuția. O vînătoare  a amatorilor de prizat pentru a ascunde amploarea distribuției și controlul acesteia. Starea  generală a consumului de droguri în Romania nu este  semn de viciu popular, ci de incapacitate a instituțiilor statului de a o  bloca sau de  a diminua distribuția.

Există o incapacitate a  acestor instituții de a  depista și sancționa rețele de distribuție a drogurilor și, pe cale de consecință, ne obligă să presupunem că oamenii legii au rolul lor, chiar interese și beneficii. Un fost ministru vorbea mai zilele trecute de implicarea unor servicii secrete  străine în piața drogurilor ca sursă importantă pentru bani negri.

Mai rămîne de pus o întrebare: cine cercetează implicarea  polițiștilor, mai mici sau cu funcții mai importante, a ofițerilor din Serviciile secrete și a eventualilor beneficiari din lumea politică în afacerea drogurilor?

Nu are rost să așteptăm un răspuns în problemă. Cercetarea dosarelor care implică decese a  rămas  fără răspuns. E cazul  împușcatului cu mai multe gloanțe din scara blocului Monte Carlo din timpul pandemiei. Cum s-a încheiat?  Sau a celui împușcat la Brăila. Știți ceva  despre rezultatele cercetărilor privind  persoanele responsabile și de eventuale sancțiuni? Anchetele interne din Poliție sau din Serviciile Secrete sunt gropi fără fund. Cazurile grave din Ministerul de Interne sunt cercetate  prin anchete organizate între ei. Nu mai sunt de competența Parchetelor militare și se termină mai întotdeauna în ceață.

Deja OUG 84, act care deschide  vînătoarea de conducători auto, nu-i decît o extindere  de putere pentru polițaii și șefii lor și o  modalitate de  a măguli electoratul pentru a arăta înainte de alegeri că  poliția este îngrijorată și se face că lucrează chiar și atunci cînd este amestecată în marile  învîrteli în materie”, scrie Nistorescu.

Articolul Cornel Nistorescu: Poliţia Română, în loc să identifice şi să anihileze reţelele şi distribuitorii de droguri, se „ia la trântă” cu toţi românii care devin „posibili infractori” apare prima dată în Ecopolitic.