Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Cosmin Vasile, a afirmat, miercuri, că în cei 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, instituţia pe care o conduce a derulat 70 de proiecte cu finanţare europeană în valoare de 530 milioane euro, sumă care reprezintă echivalentul a 73 de ani de alocaţii bugetare pentru investiţii raportată la bugetul pentru 2021.
‘În cei 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, CJ Dolj a derulat 70 de proiecte cu finanţare din fonduri europene, singur sau alături de parteneri din ţară şi străinătate, de aproape 530 milioane euro. Această sumă este echivalentul a 73 de ani de alocaţii bugetare pentru investiţii raportat la bugetul pentru 2021’, a declarat Cosmin Vasile într-o conferinţă de presă în care a prezentat şi Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj 2021-2027, realizată tot printr-un proiect european.
Preşedintele CJ Dolj susţine că, din această sumă, 390 milioane euro au fost pentru infrastructură rutieră şi servicii de utilitate publică (14 proiecte de peste 140 milioane euro au fost pentru infrastructura rutieră).
‘Primul proiect finanţat după aderare a fost modernizarea DJ 652 Lăcriţa – Coşoveni – Ghindeni. Au fost modernizaţi cu fonduri europene 361 km de drumuri judeţene, ceea ce înseamnă 33% din reţeaua totală de drumuri judeţene. De asemenea, a fost extinsă reţeaua de apă şi de canalizare, a fost realizat sistemul de management integrat la deşeurilor, prin care gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a crescut în judeţ de la 34,3%, în 2006 la 100%, în prezent. Au fost investiţii importante pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, extinderea şi modernizarea unităţii de primiri urgenţă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, a fost dezvoltat şi echipat ambulatoriului acestui spital, au fost reabilitate clinicile de oncologie şi dermatologie. De asemenea, a fost restaurat Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă din Craiova, unde s-a creat un spaţiu mai bun pentru expunerea celor peste 9.000 de exponate, a fost restaurat Muzeul Olteniei – Secţia de istorie-arheologie, au fost restaurate culele din Brabova şi Cenăteşti, care au fost repuse în valoare ca puncte muzeale, a fost modernizat Aeroportul Internaţional Craiova, unde numărul pasagerilor a crescut de la 1.835 în 2006, la 514.544 în anul 2019’, a spus Cosmin Vasile.
Potrivit preşedintelui CJ Dolj, infrastructura de transport, educaţia şi sănătatea sunt principalele domenii de intervenţie a instituţiei în următorii şase ani. Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj 2021-2027 include atât o analiză amănunţită a situaţiei existente în toate domeniile vieţii economico-sociale, însoţită de o analiză SWOT, cât şi liste de proiecte, acţiuni şi măsuri considerate prioritare pentru CJ şi instituţiile sale subordonate, instituţiile şi serviciile finanţate parţial de Consiliul Judeţean, precum şi a organizaţiilor economice la care judeţul Dolj deţine participaţii.
‘Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj 2021-2027 este orientată către cetăţean, pentru o dezvoltare coerentă şi armonizată a comunităţilor, corelată cu strategiile europene, naţionale, regionale şi sectoriale şi va sta la baza viitoarelor proiecte cu finanţare europeană sau finanţate din fonduri proprii. Documentul va fi supus votului consilierilor judeţeni în şedinţa ordinară din această lună. Direcţiile de dezvoltare strategică pentru această perioadă vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi dezvoltarea economică a judeţului, iar obiectivele de dezvoltare comune sunt dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a teritoriului şi buna guvernanţă la nivelul instituţiilor publice. Domeniile de intervenţie importante sunt îmbunătăţirea infrastructurii de transport, sănătatea şi educaţia, iar domeniile de susţinere a dezvoltării sunt infrastructura rutieră şi mediul de afaceri’, a precizat el.
Cosmin Vasile a afirmat că Doljul are o serie de puncte tari şi oportunităţi de creştere.
‘Localizarea transfrontalieră – valorificarea accesului la fluviul Dunărea; municipiul Craiova ca pol urban dezvoltat; acces la reţeaua TEN-T rutieră, feroviară, aeriană şi fluvială; realizarea Drumului Expres Craiova – Piteşti; Aeroportul Internaţional Craiova în plină dezvoltare, cu extinderea capacităţii sale pentru un trafic de 2 milioane pasageri / an; locul 2 la nivel naţional, după judeţul Timiş, ca suprafaţă arabilă; o agricultură dezvoltată, un masterplan judeţean de apă şi canalizare cu finanţare de peste 400 milioane euro; existenţa unuia din cele mai mari depozite de înmagazinare a gazelor naturale la Gherceşti; potenţial ridicat de producere a energiei fotovoltaice şi din biomasă agricolă; existenţa Universităţii din Craiova, ca pol important în pregătirea forţei de muncă şi a Centrului universitar medical în municipiul Craiova; o zonă de concentrare a industriei moderne (automotive) şi experienţă în accesare de fonduri europene sunt punctele tari şi oportunităţile judeţului’, a arătat el.
Judeţul are însă şi puncte slabe, unde este nevoie de intervenţie rapidă, a adăugat şeful CJ.
‘Avem însă şi puncte slabe şi ameninţări unde este nevoie de intervenţie: peste 85% din comunele din judeţ sunt de dimensiuni mici (populaţie cuprinsă între 1.000 şi 5.000 persoane); terenuri afectate de secetă, deşertificate şi degradate; insuficienta utilizare a sistemelor de irigaţii; practici neconforme de cultivare a solurilor în pantă; reglementări legale necorelate care creează probleme în procesul decizional; potenţial turistic insuficient exploatat; apele minerale din Gighera şi Ionele sunt insuficient valorificate; judeţul este expus riscului de inundaţii, mai ales în zonele de luncă, de alunecări de teren şi de cutremure; lipsa unor porturi turistice şi a infrastructurii de agrement la Dunăre’, a detaliat Cosmin Vasile.
Strategia cuprinde şi o listă de proiecte pentru următorii ani, cum ar fi: transformarea Stadionului Tineretului într-un obiectiv de importanţă majoră pentru sportul din România; realizarea unui parc tehnologic IT în cadrul unei clădiri care a devenit emblematică pentru oraş – blocul S200 din centrul Craiovei, a cărui structură de rezistenţă a fost finalizată în anul 1989, dar după 1990 clădirea a fost abandonată; identificarea de soluţii pentru rezolvarea problemelor sociale pentru o dezvoltare reală şi sustenabilă a judeţului în baza unor parteneriate cu mediul academic şi mediul de afaceri.
