Covasna: Icoane şi cărţi din patrimoniul Muzeului Spiritualităţii Româneşti, restaurate printr-un proiect susţinut de Guvern

Câteva zeci de icoane pe lemn şi sticlă, precum şi cărţi bisericeşti vechi aflate în patrimoniul Muzeului Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, au fost restaurate în acest an printr-un proiect cofinanţat de Secretariatul General al Guvernului. Directorul Centrului Ecleziastic de Documentare ‘Mitropolit Nicolae Colan’ din Sfântu Gheorghe, dr. Ioan Lăcătuşu, a declarat vineri, pentru AGERPRES, că în cadrul proiectului ‘Promovarea identităţii spirituale româneşti prin restaurarea şi conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox’ au fost restaurate şi conservare 24 icoane pe lemn şi 16 icoane pe sticlă, precum şi 30 de volume carte veche bisericească, lucrările fiind realizate de specialişti ai Muzeului Brukenthal din Sibiu, de restauratorul Ioan Munteanu din Sibiu, respectiv de societatea Ştefadina Comserv SRL din Bucureşti. Dr. Ioan Lăcătuşu a precizat că o parte dintre obiectele restaurate au revenit la Sfântu Gheorghe, iar celelalte vor fi readuse până la sfârşitul acestui an, urmând ca anul viitor să fie prezentate publicului în cadrul unei expoziţii, inclusiv în mediul online. Potrivit acestuia, muzeul aflat la demisolul Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, inaugurat în data de 4 decembrie 1993, la iniţiativa Ligii Cultural-Creştine ‘Andrei Şaguna’, cu binecuvântarea fostului mitropolit Antonie Plămădeală, deţine un valoros patrimoniu ce ilustrează continuitatea românilor pe aceste meleaguri, precum şi vechimea creştinismului lor încă din vremea etnogenezei neamului românesc, prin vestigiile creştine de la Olteni (sec. III) şi Poian (sec. VI). ‘Sunt expuse numeroase piese de valoare din importanta colecţie de icoane pe lemn şi pe sticlă din sec. XVIII şi XIX, multe dintre ele provenind de la biserici dispărute sau din lăcaşuri de cult rămase cu credincioşi puţini sau chiar fără credincioşi, în urma vitregiilor şi răutăţilor vremii. În spaţiile de depozitare, muzeul deţine un număr mare de icoane pe lemn şi pe sticlă. Majoritatea lor necesită lucrări de restaurare şi conservare, întrucât piesele de patrimoniu ecleziastic au fost depozitate la parohii în condiţii care nu îndeplineau în totalitate normele de păstrare şi conservare a patrimoniului naţional mobil. Printre autorii unor importante icoane care se păstrează în părţile noastre îl amintim pe Gligorie din Târgul Pietrii – Piatra Neamţ, a cărui activitate a marcat influenţele artistice şi legăturile cu românii din zona Moldovei, pentru partea de nord a Eparhiei’, a mai spus dr. Ioan Lăcătuşu. El a precizat că muzeul posedă numeroase cărţi religioase, unele rare, cum ar fi Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643), Îndreptarea legii (Târgovişte, 1652), Chiriacodromion (Alba Iulia, 1699), un Liturghier tipărit în anul 1713 de Antim Ivireanul, precum şi numeroase alte tipărituri cu caracter religios provenite din vestitele centre tipografice de la Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Iaşi, Mânăstirea Neamţ, Roman, Blaj, artefacte culturale ce atestă, o dată în plus, legăturile spirituale ale românilor localnici cu cei de pretutindeni.