Primarul municipiului Târgu Secuiesc, Bokor Tibor, a declarat că va plăti amenda de 2.000 de lei aplicată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pe motiv că ar fi promovat, în mediul online, un eveniment public exclusiv în limba maghiară, deşi consideră că a fost sancţionat pe nedrept.
‘Nu amenda de 2.000 de lei este ofensatoare, ci ‘justiţia’ nedreaptă. Decizia Curţii Supreme este de neînţeles pentru mine, deoarece nu a existat nicio discriminare. Ştirea publicată pe site-ul Primăriei în data de 5 februarie 2019, potrivit căreia târgul de produse tradiţionale din februarie ar fi fost anulat, a fost scrisă şi în limba română. Cu toate acestea, nu am de ales decât să plătesc amenda de 2.000 de lei. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este condus de un maghiar. Deci ce putem aştepta de la ceilalţi?’, se arată într-un mesaj al primarului, postat vineri pe pagina de Facebook a Primăriei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, miercuri, recursul conducerii Primăriei municipiului Târgu Secuiesc împotriva amenzii de 2.000 de lei aplicate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) la sesizarea Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa (ADEC), sentinţa fiind definitivă.
Preşedintele asociaţiei, Dan Tanasă, a menţionat, într-o postare pe blogul personal, că, în luna martie 2019, ADEC a sesizat CNCD cu privire la faptul că pe pagina de Facebook a Primăriei Târgu Secuiesc este promovat un eveniment public, şi anume un târg de produse tradiţionale, exclusiv în limba maghiară, fapt ce constituie o ‘discriminare pe criterii etnice a cetăţenilor români necunoscători ai limbii maghiare’.
Potrivit acestuia, CNCD a admis sesizarea ADEC şi a emis Hotărârea nr. 54/22.01.2020, comunicată în data de 22.04.2020, prin care a decis că faptele constituie discriminare pe criterii etnice şi a aplicat Primăriei Târgu Secuiesc o sancţiune contravenţională cu amendă în cuantum de 2.000 de lei.
Primarul Bokor Tibor a contestat amenda în instanţă, însă atât Curtea de Apel Bucureşti, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins acţiunea ca fiind neîntemeiată.
