Acasă93Covasna: Proiectul Parcului Memorial Enografic Şumuleu Ciuc, prezentat în faţa CDR Centru

Covasna: Proiectul Parcului Memorial Enografic Şumuleu Ciuc, prezentat în faţa CDR Centru

Proiectul Parcului Memorial Etnografic Şumuleu Ciuc, propus a fi realizat pe o suprafaţă de aproape 6 hectare lângă municipiul Miercurea Ciuc, din judeţul Harghita, a fost prezentat miercuri în faţa Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) Centru, reunit la Sfântu Gheorghe.

Proiectul, iniţiat de un colecţionar privat, prevede crearea unui centru expoziţional care va ilustra viaţa urbană şi meseriile tradiţionale, precum şi a unui sat cu 29 de gospodării reprezentative pentru principalele zone geografice şi istorice din ţara noastră.

De asemenea, prevede amenajarea unui sector în care vor fi prezentate o serie de îndeletniciri practicate în afara localităţilor, precum exploatarea lemnului, vânătoarea, pescuitul, arderea varului şi a cărbunelui, păstoritul, etc.

‘ Dorim să prezentăm atât viaţa ţăranului, a meşteşugarilor (117 meserii), cât şi viaţa civică din oraş, folosind peste 70.000 de obiecte colecţionate din 2013 şi până în prezent (…) Dorim să subliniem încă o dată că din fiecare meserie tradiţională (117) dispunem de câte o colecţie vastă care echivalează cu colecţiile muzeelor de specialitate atât din ţară, cât şi din vestul Europei (…) La ora actuală, numărul maxim de meserii tradiţionale prezentate în cadrul unui muzeu din lume este de 38 de meserii. De aceea putem vorbi în cazul nostru de un record mondial, deţinând obiecte şi utilaje ce formează cele 117 meserii tradiţionale. Despre meseriile colecţionate putem să spunem că avem multe care sunt unice în România. De exemplu: atelier de pieptănar, de aurar (nu bijutier) din secolul XVIII, de cofetar, de producător de rame pentru picturi şi oglinzi, producător de sită, funicular de transportat lemne, etc’ , a precizat proprietarul colecţiei, Kurko Janos Gyorgy, în materialul prezentat membrilor CDR.

Acesta a mai menţionat că 4 dintre cele 5 componente necesare realizării parcului sunt bifate: a fost cumpărat terenul de aproximativ 6 hectare, există colecţia de peste 70.000 de obiecte, precum şi construcţiile etnografice, depozitate în prezent, Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat în anul 2019, iar proiectul se află în fază de obţinere a autorizaţiei de construire, prin urmare ar mai fi necesare fondurile pentru realizarea imobilelor proiectate.

Costul proiectului a fost evaluat la 15 milioane de euro plus TVA.

În cadrul prezentării s-a amintit, printre altele, că în România există trei muzee etnografice în aer liber de mare anvergură, respectiv Parcul Etnografic Naţional Romulus Vuia din Cluj Napoca, Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti şi Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, ultimul dintre acestea fiind deschis în anul 1963.

De asemenea, s-a arătat că Parcul de la Şumuleu Ciuc ar putea reprezenta atât o ‘instituţie de salvare a valorilor etnografice, cât şi o atracţie turistică, prin reînvierea secolului al XVIII-lea şi al XIX-lea’.

Directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), Simion Creţu a declarat că există oportunităţi pentru finanţarea acestui proiect din fonduri europene şi că îl va susţine în măsura posibilităţilor şi competenţelor sale.

‘Pe lângă funcţia de muzeu, cu rol de conservare şi punere în valoare a patrimoniului mobil, parcul etnografic poate dezvolta şi activităţi educaţionale, de cercetare şi inovare. Nu în ultimul rând, este de menţionat impactul pe care acest obiectiv îl va avea, prin atragerea de vizitatori, asupra turismului şi economiei locale. Punerea în valoare a obiectelor etnografice şi cercetarea lor va îmbogăţi considerabil baza naţională de date de profil (…) Prin realizarea acestui proiect s-ar dezvolta al patrulea parc etnografic de mari dimensiuni din România, prin diversitatea de exponate care ar conţine multe elemente care nu se regăsesc în muzeele existente în România (…) Mai mult, localitatea Miercurea Ciuc ar putea intra în Ruta muzeelor etnografice în aer liber din România care a fost recunoscută în anul 2020 de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri ca fiind a treia Rută Cultural turistică dezvoltată pe plan naţional’ , a menţionat Simion Creţu.

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks