„Printre ciobani există expresia „miel turbat”, adică acel miel ce deranjează ordinea în turmă, sugând lapte și de la alte oi în afara celei ce i-a dat viață. Ciobanii au mult de furcă cu mielul turbat, dar în final respectivul miel, deși ocărât și bătut, ajunge, de cele mai multe ori, să fie cel mai grăsuț miel din turmă. Ăsta e adevărul. Acuma speța: Mircea Geoană merită o astfel de poreclă de „miel turbat al politicii românești” și o să descriu ce anume din cariera sa o justifică”, scrie analistul politic Cozmin Guşă, pe solidnews.ro.
„Fiu de general de încredere al lui Ceaușescu, bănuit de legături subterane solide cu URSS (vorbim de tatăl lui Geoană), la rândul său fiul Geoană a ajuns după 1989 în structura MAE (Ministerul Afacerilor Externe) ca purtător de cuvânt, parte din guvernul impus de către Ion Iliescu. Dar în 1996 a schimbat foaia, vopsindu-se în țărănist, reușind astfel să ajungă ambasadorul lui Emil Constantinescu în SUA. În anul 2000, s-a revopsit din nou în social-democrat, devenind Ministru de Externe în guvernul Năstase, dar a căpătat și carnet de PSD-ist – știu asta cu precizie, deoarece chiar eu, Cozmin Gușă, i l-am semnat, în calitatea mea de secretar general de atunci, avansându-l, la propunerea lui Năstase, ca pe un adjunct al meu, pe poziția de secretar executiv pe relații internaționale în subordinea mea. Ulterior, după ce Năstase a pierdut alegerile din 2004, el a devenit președintele PSD, poziție din care Geoană a candidat la prezidențiale în 2009, când, în urma unor șantaje dure ale lui Băsescu-Coldea, a trântit meciul, trădându-și colegii din PSD. E importantă aici vizita secretă la Moscova, chiar la finalul campaniei, la care o să mă refer la sfârșit.
După 2010 a intrat sub pulpana celui ce a beneficiat de trădarea sa, respectiv Băse’, ce l-a iertat de dosare penale, dar cu prețul construcției unui partid ce ataca PSD-ul de pe partea stângă, în profitul lui Băsescu. Geoană n-a avut, însă, succes și a abandonat la alegerile din 2014. După acest episod, a reușit să-și activeze relațiile pe care și le făcuse în SUA când fusese Ambasador, iar Victoria Nuland l-a considerat util într-un joc mai mare pe Geoană, joc ce viza inclusiv războiul planificat din Ucraina, și așa a ajuns adjunct la șefia NATO, unde a așteptat cuminte înfrângerea lui Trump și revenirea la putere a echipajului sorosist condus de către Nuland cu Biden la Casa Albă.
În ultimii trei ani a demarat acțiunile ce să-l recomande ca viitor candidat la președinție în 2024, anul în care împlinește 66 de ani (număr interesant), demers în care s-a încurcat în urma refuzurilor PSD și apoi PNL de a-l susține. Geoană știe că sondajele false ce-l dau pe primul loc îl ajută doar pentru strângerea de fonduri de campanie, pe care el o realizează împreună cu „Mihaela, dragostea lui”, așadar, având șanse de tur 2 doar dacă o structură de partid l-ar motoriza și mai știe Geoană că azi curentul suveranist este majoritar în România. Dar cum să sară pârleazul din curtea neomarxismului și transumanismului, unde se află acum? Ei bine, așa a apărut BSR (Blocul Suveranist Român), despre care v-am spus la înființare, acum vreo lună și ceva, că ar fi o structură politică pregătită pentru Geoană. Aveam informații certe, dar mai important este că un om de încredere al lui Geoană, amicul Dorin Iacob, este prezentat și vorbește în calitate de președinte al acestui BSR. Numai că structura BSR e mică și ineficientă, adică neîndestulătoare, iar pe acest fond au apărut discuții, poate negocieri, ale lui Dorin Iacob cu deja celebrul Marius Lulea, fondatorul AUR, care a catalogat cu mult curaj, printre altele, discuțiile dintre mine și George Simion la capitolul „Copiii spun lucruri trăsnite”.
Cam astea sunt elementele concrete ce dovedesc că mielul turbat Geoană vrea să sugă acum și la țâța suveranistă. Pare improbabil să reușească, dar deranj va produce. Iar editorialul de tip laudatio la adresa lui Geoană, publicat azi de către Nistorescu (editorial ce pare scris de către altcineva; ne-am obișnuit atunci când la mijloc sunt bani) apare ca începutul noii etape în care trebuie să-l percepem pe Geoană ca un profesionist salvator de situație și de țară, adică un suveranist sadea. Redau fragmentul final al lui Nistorescu:
„Mircea Geoană este un politician de un cu totul alt gabarit. L-am văzut peste hotare în împrejurări în care ceilalți nu ajung sau, dacă izbutesc, se învîrt pe la margine ca Traian Băsescu sau Klaus Iohannis. Geoană are ținută de interlocutor de nivel înalt și deține arta comunicării diplomatice și a socializării politice ca nimeni altul.
L-am văzut duminică seara la Digi24. Distanța dintre Mircea Geoană și cei care se vîntură pentru competiție este enormă. Între Ciolacu cel așezat pe scaun să dea răspunsuri de „școler” și secretarul general adjunct NATO este cam de la Buzău la Londra. Şi retur. Dar de cîteva ori!”
Ce gogomănie și ce gogoman e Nistorescu ghiciți și voi. Da, dar e o gogomanie bine susținută cu bani și viclenie, dar nu una sofisticată, ci una, cum vă spuneam, de miel turbat”.
Am promis ceva cu Rusia la final. Dom’le, de când Cristian Rizea, care era ținut sub protecția rușilor la Chișinău, l-a criticat atât de dur pe Geoană, mi-a revenit clar în cap felul în care s-a dus pe furiș în 2009 în Rusia, să se întâlnească cu roata a 14-a pe lângă Putin, făcându-ne de rușine și mi-a revenit și trecutul tatălui său de posibil colaborator KGB sau GRU mai degrabă în acele vremuri și nu am cum să mă abțin și să-mi blochez gândul care mă duce înspre ipoteza că Geoană ar putea să fie un adânc conspirat agent chiar al rușilor. Da, da, impus până aproape de șefia NATO. Am acest gând, nu mi-l pot pune deoparte, mai este și instinctul”, scrie Guşă.
Articolul Cozmin Guşă: Geoană încearcă acum să se „lipească” de curentul suveranist care devine majoritar; dar cum să sară pârleazul din curtea neomarxismului și transumanismului, unde se află acum? Ei bine, așa a apărut BSR (Blocul Suveranist Român) apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
