„Am de zis o vorbă bună despre Mihai Gâdea și show-ul său de la Antena 3. N-am mai făcut-o de foarte mulți ani, dar formatul de dezbatere cu public, pus în scenă începând de alaltăieri, este revelator pentru a cântări candidații la prezidențiale, este și spectaculos, dovadă audiențele, și este lămuritor, în condițiile în care jurnaliștii care adresează întrebări își fac treaba și deocamdată am văzut că și-au făcut treaba (n-au avut prea multe întrebări aranjate pentru cei care au fost până acum, în număr de doi: Elena Lasconi, duminică, și, aseară, invitatul lui Gâdea a fost Nicolae Ciucă). În ce mă privește, am urmărit integral emisiunea timp de două ore. Ciucă a părut jovial și sigur de sine în majoritatea intervențiilor. Ar fi putut fi un candidat ce trece clasa cu notă bună, așa, peste 7, dacă n-ar fi existat factorul Iohannis, dacă vă aduceți aminte, cu efectul pe care l-am botezat Efectul „Senatorului Gaură de Golf”, respectiv dacă n-ar fi existat trecutul infamant, aproape odios, al guvernărilor liberale din ultimii 10 ani, din care Nicolae Ciucă a făcut parte ca șef de Stat Major, apoi ca ministru, apoi chiar ca prim-ministru”, scrie, pe solidnews.ro, analistul politic Cozmin Guşă.
„Câteva elemente din cuprinsul emisiunii, ca să vă și distrați și ca să pricepeți de ce nu-l trec clasa pe Nicolae Ciucă. În primul rând, a luat o scatoalcă zdravănă, pentru că Ilie Bolojan nu a venit. Oamenii deștepți știu de ce: el nu vrea să se asocieze cu această echipă care nu se disociază de Klaus Iohannis. L-a trimis degeaba pe primarul Oradei, care se numește Florin Birta și care n-are autoritate politică, deci asta a fost o lovitură pe care liberalii au luat-o în plex. A venit, în schimb, în calitate de mare susținător al lui Ciucă, cine credeți? Mircea Dinescu, care s-a intercalat acolo în familia lui Ciucă și s-a și declarat, culmea, Dinescu, parte din familie. El trebuie să se hotărască, pentru că a fost și susținătorul lui Emil Constantinescu, și susținătorul lui Băsescu, și susținătorul lui Geoană; mereu era parte din familie, el neavând totuși o familie atât de mare, deci nu e nevoie să se dea cu fiecare atât de bine. A mai fost prezent un tip extrem de controversat, Adrian Zuckerman, care s-a postat lângă Rareș Bogdan, Adrian Zuckerman care, în mediile cunoscute, este văzut ca cel care a profitat la modul personal de guvernarea lui LuCovid, adică Ludovic Orban; se pare că s-a îmbogățit foarte tare pe timpul mandatului său de Ambasador și repet al guvernării liberale. Ciucă a zburdat printre subiecte, a dat și niște cifre, a făcut și niște glumițe, peste așteptări. A făcut, însă, o mare gafă, spunând despre sine că nu este politician, apoi că este politician. Eu n-am avut la altceva la ce să mă gândesc, decât la faptul că s-a jurat că niciodată n-o să facă politică pentru ca să intre apoi imediat în politică, în calitatea lui de militar.
În rest, toți aplaudacii au fost cu ștaif, toată crema liberală a fost acolo, minus Bolojan, după cum v-am spus. Au forțat o treabă nelalocul ei. cu fel de fel de pancarte în care îl înjurau pe Ciolacu, care este, în continuare, șeful guvernării din care ei fac parte. La capitolul de proiecte, însă, n-am reținut nimic la Ciucă. Gol, gol, gol, doar vorbe goale, de-aia am folosit această expresie, „un sac de vorbe goale”. Atacul lui Ciolacu la el a fost insidios, pentru că ei au obiceiul să-și adreseze niște întrebări. Ciolacu ne-a devoalat un lucru: că cel care etichetează PSD-ul ca fiind urmașul Partidului Comunist, adică Nicolae Ciucă, este el însuși un fost membru al Partidului Comunist Român, în condițiile în care Ciolacu nu este.
Un moment important pentru Ciucă a fost apariția în premieră a soției sale, care este o doamnă foarte vorbăreață, la prima sa apariție publică. S-a descurcat foarte bine. Bineînțeles că nimeni n-a întrebat-o de șmecheriile de la Ministerul Apărării, când dânsa era contabilă, atunci când au dispărut fondurile speciale pentru activitatea de intelligence, în valoare de multe sute de mii de euro. Nimeni nu mai vorbește astăzi despre acest scandal. Doamna Ciucă a ieșit cu bine. Nu la fel a reușit să iasă, din păcate, Mircea Dinescu, care, într-un mod mai mult decât libidinos, ne-a explicat cum, într-o piață din Oltenia, exact ca Petrache de la Maglavit, a venit un mut care l-a recunoscut pe Nicolae Ciucă ca fiind alesul și treburile astea atât de minunate s-au petrecut exact în fața lui Dinescu. A fost o scenă de râsu’-plânsu’. Au dat lacrimile și peste Rareș Bogdan, care a fost impresionat de atmosfera din familia lui Nicolae. Ce să mai zicem? Mai bine decât să urle, să plângă, pentru că altfel o să rămână Rareș cu urletele pe care le ținem minte, când zicea „Florin Cîțu președinte! Florin Cîțu președinte!”.
Ziariștii de la Antena 3 au fost ofensivi, l-au pus în dificultate pe Nicolae Ciucă, mai ales Oana Zamfir, dar să zicem că s-a descurcat. Impresia mea, prieteni, uitându-mă peste acea sală de îmbuibați, de îngrășați, de înfoiați, toți erau mult mai grași decât acum 10 ani, când au venit la putere, alături de Iohannis, impresia mea a fost că toți acești liberali au un tupeu de borfaș, apropo de guvernările dezastruoase pentru România și de răspunderea pe care nu și-o asumă. Ciucă s-a împiedicat către final, atunci când Oana Zamfir a pus problema legată de Klaus Iohannis și casa amenajată cu 8-9 milioane de euro special pentru el. Ostașul Ciucă a căzut la datorie, a luat poziția „culcat”, după cum am spus, și nu a dorit să se disocieze de Klaus Iohannis, pentru că nici nu poate. Aș vrea să spun că s-a înecat ca țiganul la mal, dar nici n-a avut o evoluție senzațională, ca să pară atât de fundamentală căderea de la final. A fost o emisiune de largă audiență. Părerea mea este că nu a câștigat voturi. Rămânem cu această etichetă: un sac de vorbe goale, vopsit în culorile obedienței, aplaudat de către niște subalterni la fel de înfoiați și, atenție, cu poziția „culcat” atunci când e vorba despre Iohannis”, scrie Guşă.
Articolul Cozmin Guşă: Rareş Bogdan mai bine să plângă decât să urle, căci ne amintim când urla „Cîţu preşedinte, Cîţu preşedinte”; Ciucă, un „sac de vorbe goale” apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
