Marea majoritate a oşenilor plecaţi în străinătate au revenit acasă de Crăciun pentru a petrece sărbătorile alături de cei dragi, după doi ani de restricţii, iar cei care nu au reuşit să ajungă şi-au făcut rost de acasă de produsele tradiţionale româneşti sau au reuşit inclusiv să sacrifice porci, acolo unde se află, după metoda tradiţională.
În această perioadă în toate satele din Ţara Oaşului este plin de maşini cu numere străine, venite din toată Europa. Cifrele din Vama Petea arată că în weekenduri traficul persoanelor a crescut şi de 10 ori faţă de perioadele obişnuite.
Managerul Casei de Cultură din Negreşti Oaş, Anca Volsik, a explicat, pentru AGERPRES, că oşenii au venit acasă în număr foarte mare şi că aici Crăciunul va fi sărbătorit conform tradiţiei, cu mersul la biserică şi colindat.
‘Oşenii sunt cei care îşi păstrează tradiţiile până la scrupulozitate, adică dacă în ceea ce priveşte portul şi alte noţiuni ce ţin de contextul în care îşi trăiesc ei viaţa fac anumite compromisuri, în ceea ce priveşte tradiţiile nu fac niciun fel de compromis. Se respectă colindatul de ceată bărbătească, care este acreditat UNESCO, se respectă parcursul tuturor tradiţiilor, începând cu postul ţinut cu scrupulozitate, cu mersul la biserică, bisericile sunt pline la noi în seara de Crăciun, deci nu este doar un mers la colindat, este slujba din noaptea de Crăciun. Ziua de Crăciun se respectă foarte mult şi pe urmă abia a doua zi de Crăciun începe sărbătorirea ateică a ceea ce înseamnă Crăciunul’, a spus Anca Volsik.
Atât profesorii cât şi părinţii se străduiesc să îi înveţe pe copii colindele tradiţionale, în formă autentică.
‘Am avut toată săptămâna colindători de la toate şcolile, de la instituţiile de învăţământ din oraş, pregătiţi de profesori şi ne-au surprins cu vechile colinde oşeneşti în forma lor autentică a graiului şi a ceea ce înseamnă versuri şi muzicalitate oşenească. Ne-au surprins! Tradiţiile şi cântul şi ceea ce înseamnă ţâpuritul nu s-au modernizat absolut deloc. Le respectă şi le transmit din generaţie în generaţie. Tendinţa profesorului şi a elevului este de a adapta ceea ce este nou pentru că este mai uşor, mai modern şi probabil îi incită şi pe ei. O colindă veche, cu structura unei colinde, este greu de învăţat şi ca versificaţie şi ca muzicalitate. Nu sunt note, se învaţă după ureche, dar spre lauda lor au reuşit să nu ducă în derizoriu colinda oşenească şi să o respecte’, a explicat Anca Volsik.
Chiar şi oşenii plecaţi peste hotare reuşesc să păstreze paşii dansului şi să îi înveţe şi pe copii aceste tradiţii.
‘La Casa de Cultură încercăm să menţinem vii cursurile prin Maria Tripon, prea puţin reuşesc copiii în vacanţele şcolare să participe, dar în familie se păstrează, în comunităţile pe care ei şi le-au construit în jurul bisericilor ortodoxe din cadrul comunităţilor respective la fel respectă slujbele de duminică, tradiţiile. În vară am fost invitaţi la Ambasada României la Paris şi la biserica românească de acolo – povesteau colegii mei -, zici că am fost acasă, la biserica de acasă, îmbrăcaţi, şi-au făcut costume, le-au dus în străinătate. Ei vor să se simtă acasă. Se pare că simt foarte pregnant dorul de casă acolo şi atunci îşi construiesc propriul acasă acolo unde sunt’, a mai spus Anca Volsik.
Dacă unii români nu mai vor să audă de ţară când emigrează, oşenii se mândresc cu originile lor şi nu ezită să îşi arate şi costumele populare când au ocazia.
‘Poate fi şi o calitate şi un defect al oşanului. Este foarte individualist şi foarte teritorial şi atunci el încearcă şi plecat dincolo să îşi creeze propria individualitate. Nu reuşeşte să se contopească să zicem cu poporul francez 100%. Îşi face treaba acolo, dar revenind în comunitatea românilor din Franţa oşenii încearcă să îşi păstreze individualitatea ca şi oşeni, ca şi români. Alţii pur şi simplu au plecat, au abandonat. Oşenii nu au lăsat nimic în urmă, îşi au casele, pământurile aici. Ei vin aici. Este o foarte puternică legătură materială a oşanului, ceea ce nu e de contestat. Asta e realitatea, ei revin acasă la casele lor construite din banii câştigaţi în străinătate, la pământurile lor. Nu renunţă la pământurile lor şi asta cred că e secretul, explicaţia că ei sunt foarte, foarte legaţi de glie, mai mult decât oamenii din alte părţi’, a arătat managerul Casei de Cultură din Negreşti Oaş.
Dincolo de partea spirituală, esenţial pentru Crăciun sunt bucatele tradiţionale. Cei care au venit acasă au tăiat porcul după metoda învăţată de la strămoşi, iar cei care nu au putut să ajungă pe meleagurile natale şi-au făcut rost de produse tradiţionale precum cârnaţi, slănină, cozonaci de la părinţi, fraţi, surori, rude. Microbuzele de transport au dus cantităţi impresionante de astfel de alimente. Comunitatea de oşeni din Chicago a reuşit să obţină autorizaţii pentru a sacrifica porci după metoda tradiţională. Oşenii din Roma cumpără porci întregi, dar sacrificaţi, de la poarta unei ferme şi îi prepară acasă după cum au învăţat de la părinţi.
‘N-o să mănânce brânză camembert la Crăciun, foarte clar că o să mănânce brânza de burduf de acasă, slănina de acasă, cârnaţii de acasă. N-o să mănânce prosciutto în noaptea de Crăciun, asta e foarte clar. Asta fac cei care nu reuşesc să ajungă acasă. Cei care vin acasă bineînţeles că taie porcul ca în fiecare an. Pe cei plecaţi nu îi lasă să sacrifice porcii în curte aşa cum facem noi, dar şi-au creat nişte centre care au autorizaţie pentru asta. Ştiu din Chicago în mod sigur. Este o hală uriaşă unde sunt lăsaţi să facă chestia asta. Li s-a creat posibilitatea să îşi respecte tradiţia de acasă. Americanii nu prea ştiu ei ce e aia să înjunghii porcul şi să îl pârjoleşti, acum au aflat. Le place procesul în sine să îl taie. Îl cumpără de la ferme de acolo şi respectă întreg procesul de sacrificare, îl pârjolesc cu paie şi aşa mai departe. Sunt foarte tenace, aproape că le reuşeşte orice’, a mai adăugat Anca Volsik.
Primarul oraşului Negreşti Oaş, Aurelia Fedorca, a confirmat faptul că au venit foarte mulţi oşeni acasă, iar asta se vede şi în aglomeraţia de la Serviciul de evidenţa populaţiei sau la ghişeul de la taxe şi impozite, dar mai ales la încasări. Ea a spus că în acest an Crăciunul se va sărbători în Oaş ‘aşa cum a fost altădată, la liber’.
‘În ajun de Crăciun, după ce se iese de la litie şi de la slujbă, străzile o să fie pline de colindători, cu tineri îmbrăcaţi în straie oşeneşti care vin, colindă. Din ce în ce mai mult reînvie, reactualizează şi ţin vii toate obiceiurile. În casele oşeneşti o să vedeţi bucatele puse pe masă prezentate foarte frumos, dar nu există să nu se taie porcul, să nu se facă cârnaţii, să nu fie pălinca pe masă, celebrele boace/sarmale să nu fie pe masă într-o casă oşenească. Foarte rar se întâmplă ca familia să nu reuşească să se reunească, doar dacă sunt motive foarte, foarte obiective. Nu şi-au pierdut rădăcinile. Indiferent unde i-au purtat valurile vieţii, aici ştiu că e acasă. Să vii să te întorci la rădăcini, la părinţii tăi, să îţi iei straiele oşeneşti’, a declarat Aurelia Fedorca.
Primarul din ‘capitala’ Ţării Oaşului consideră că oşenismul este efectiv în ‘genă’.
‘Noi mergem destul de des în comunităţi în afara graniţelor unde sunt oşenii noştri şi exact cum se comportă aici, relaţia pe care o au cu comunitate, cu biserica, s-au dus şi au transpus-o şi acolo. Nucleul şi pionul principal într-o comunitate sunt oşenii. Credinţa e cea mai importantă componentă. Credinţa nu şi-au uitat-o şi nu şi-au pierdut-o chiar dacă s-au dus în Occident. Au dus-o cu ei şi au construit biserici, au construit comunităţi frumoase acolo, dar acasă este acasă şi se întorc cu mare drag’, a mai spus Aurelia Fedorca.
