Credincioşii romano-catolici, protestanţi şi reformaţi sărbătoresc duminică, în condiţii de pandemie, Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.
Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti Aurel Percă afirmă, într-un mesaj video, că sărbătoarea din acest an vrea tocmai să ne transmită încurajarea învierii, ‘mai ales în aceste vremuri nesigure în care trăim şi în care aşteptăm o licărire de speranţă pentru a vedea terminată pandemia care bântuie asupra omenirii de mai bine de un an’.
‘Lumea are nevoie de speranţă şi de aceea dorim ca acest Paşte nou pe care îl sărbătorim să fie aducător de adevărată speranţă pentru multe suflete. Avem nevoie de seninătate, avem nevoie de linişte şi sperăm ca, prin Învierea lui Cristos, să avem această linişte şi seninătate în viaţa noastră de toate zilele. Sunt zilele Învierii, zilele Bucuriei, zilele Speranţei, De aceea, trăim cu întreaga Biserică şi mă bucur că pot să vă salut pe toţi cei care în aceste zile sărbătoriţi Învierea Domnului. Peste o lună de zile vor fi şi şi fraţii noştri din Biserica Orientală şi Biserica Ortodoxă, care vor sărbători acelaşi mister. Dar împreună ne bucurăm acum, pentru că Iisus a înviat, pentru că este Paştele, pentru că aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul şi Psalmistul ne îndeamnă să ne bucurăm şi să ne înveselim într-însa. Tuturor celor care sunteţi în familii, sau sunteţi plecaţi din familii, oriunde vă aflaţi, vă doresc să aveţi un Paşte cu adevărat fericit, plin de seninătate, plin de bucurie şi mai ales plin de speranţă. Cristos a înviat! Adevărat a înviat! Aleluia!’, a transmis Monseniorul Aurel Percă.
Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic ‘Pesah’ al vechilor iudei, care înseamnă ‘trecere’. Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.
Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute, se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.
Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri, pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii creştine.
Doi ani la rând, 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017 Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 – la 20 aprilie.
