Cristina Lupu, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a declarat vineri că publicul trebuie să înţeleagă importanţa jurnalismului de calitate, precum şi a finanţării acestuia, deoarece fără surse de informare corecte un om obişnuit poate să devină extrem de vulnerabil.
Precizările au fost făcute în cadrul dezbaterii ‘Examenul care se dă în fiecare zi: Cum să treci testul dezinformării prin educaţie media’, eveniment online organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul UNICEF.
‘E foarte important să investim în o mai bună formare a jurnaliştilor. Este foarte important să învăţăm publicul de ce este important să consume jurnalism de calitate şi că este important să plătească pentru jurnalism de calitate, pentru că fără informaţii corecte… e important să ai jurnalism bun, e important să ai surse de calitate din care să te informezi, pentru că altfel eşti extrem de vulnerabil tu, ca om obişnuit. Şi cred că fiecare dintre noi trebuie să înţeleagă că are o răspundere şi el pentru valoarea surselor de informare pe care le are’, a afirmat Cristina Lupu.
Aceasta a atras atenţia asupra faptului că, potrivit studiilor, informaţiile false circulă mai mult şi mai rapid, iar consumul de media nu se reduce doar la urmărirea posturilor TV, ci include muzica ascultată, cărţile citite sau informaţiile de pe reţelele sociale.
‘În 2018, MIT a publicat un studiu care spunea că o informaţie falsă circulă cu 70% mai mult decât o informaţie adevărată şi circulă şi de şase ori mai repede. Tot aşa, Eurobarometrul ne-a arătat că aproape 70% dintre români cred că informaţiile trunchiate, care denaturează realitatea, sunt un pericol pentru democraţie. Noi, toţi, consumăm media. Aud foarte des ideea că ‘eu nu am televizor, nu consum media, nu am nevoie să mă educ în ceea ce priveşte media’, ceea ce este o greşeală. Consumăm media din momentul în care ne-am trezit până în momentul în care mergem la culcare. Media nu înseamnă doar ştirile de la televizor. Media înseamnă muzica pe care o ascultăm, cărţile pe care le citim, informaţiile care ajung la noi pe reţelele sociale. De aceea, pentru că nu putem să ne ascundem de media, pentru că nu trebuie să ne ascundem de media, este foarte important să învăţăm cum funcţionează ea. Lumea noastră e conturată de produsele media pe care le consumăm. Este vital să înţelegem cum funcţionează, pentru că aşa putem să devenim toţi consumatori de media mult mai avizaţi, să fim cetăţeni implicaţi în comunitate’, a mai declarat reprezentanta CJI.
Cristina Lupu a vorbit şi despre Programul de Educaţie Media al CJI, desfăşurat în parteneriat cu UNICEF România, prin intermediul căruia copiii şi adolescenţii obţin competenţe media care să susţină dezvoltarea acestora şi a unei generaţii de cetăţeni care participă activ la viaţa civică.
‘Îi învăţăm pe elevi cum să identifice informaţiile corecte, cum să descifreze un mesaj – indiferent că îl văd la televizor, că îl văd pe YouTube, că se uită pe Instagram – sau că îl află de la prieteni. Să avem copii mai bine pregătiţi pentru lumea reală ne interesează pe toţi. Ultimul an ne-a arătat cât de repede putem să avem societăţi polarizate, în condiţiile în care informaţiile ajung la noi din surse multiple. Ce facem noi în programul de educaţie media? Lucrăm cu profesori, pentru ca profesorii la rândul lor să lucreze cu elevi. (…) Însă educaţia media nu este neapărat soluţia magică. Nu e suficient doar să pregătim profesorii şi elevii. Este foarte important să ne uităm la un cadru mai larg, la un policy’, a adăugat aceasta.
Pieter Bult, reprezentant UNICEF în România, a avertizat asupra faptului că, din cauza pandemiei, numeroase activităţi s-au mutat online, context în care multe persoane, nu doar copiii, s-au confruntat ‘cu un exces, un val’ de informaţii. Potrivit acestuia, informaţiile false şi educaţia precară în domeniul mass-media au sporit ezitarea în privinţa vaccinării.
‘UNICEF a tras semnalul de alarmă din primele săptămâni de pandemie anul trecut, arătând faptul că copiii sunt mai vulnerabili la ştirile false, la dezinformare, la hărţuirea în mediu virtual, aşa-numitul cyberbullying şi alte tipuri de abuz, pentru că ei petrec din ce în mai mult timp în faţa ecranului. Protejarea copiilor în lumea digitală este una dintre principalele provocări ale vremurilor noastre. (…) Este foarte important să investim în educaţie şi în special în educaţia în domeniul mass-media. Vedem efectele negative ale investiţiilor insuficiente în educaţie, vedem că circulă în fiecare zi informaţii false şi dezinformare şi are un efect dramatic asupra abilităţii noastre de a curma pandemia, prin măsurile care trebuie luate în fiecare zi şi prin vaccinare. Vaccinarea, şi ea, a fost afectată de răspândirea de informaţii false’, a spus el.
