Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei va lansa, în luna aprilie, apelurile de proiecte finanţate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat marţi, într- conferinţă de presă, ministrul Cseke Attila.
El a precizat că sunt două fonduri principale care vor fi gestionate de către MDLPA prin PNRR – Fondul Local şi Fondul Renovării. De asemenea, 230 de milioane de euro va fi alocaţi în domeniul Educaţiei, proiectele urmând să fie implementate pentru infrastructura de creşe.
Potrivit ministrului, suma totală de 4,55 miliarde de euro va fi alocată cu ajutorul unei platforme digitale puse la dispoziţie de MDLPA până în aprilie 2022, unde autorităţile publice locale vor putea vedea fondurile disponibile prealocate pentru localitatea respectivă, tipurile de proiecte care sunt eligibile şi vor putea să aleagă dintre acestea în funcţie de strategia de dezvoltare de la nivel local.
‘În total, Ministerul Dezvoltării va gestiona fonduri de 4,55 miliarde de euro pe partea de investiţii din PNRR, din care pentru creşe moderne şi eficiente din punct de vedere energetic – 230 de milioane de euro, 2,2 miliarde de euro vor servi eficientizarea energetică şi punerea în siguranţă din punct de vedere seismic a blocurilor şi a clădirilor publice, iar 2,12 miliarde de euro pentru Fondul local şi dezvoltarea unei infrastructuri mai verzi a localităţilor din România. (…) MDLPA îşi propune ca lansarea de proiecte de investiţii pe mecanismele gestionate de minister să aibă loc în jurul datei de 1 aprilie 2022, iar încheierea tuturor contractelor de finanţare să se finalizeze până la sfârşitul acestui an. Practic, în 2022, să contactăm toate aceste fonduri care sunt disponibile în PNRR’, a precizat ministrul, într-o conferinţă de presă.
O caracteristică importantă a acestor alocări, a adăugat el, este aceea că se asigură o finanţare 100%, fără necesitatea ca beneficiarii să cofinanţeze proiectele.
Prin Fondul Local pentru tranziţia verde şi digitală, însumând 2,1 miliarde de euro, se urmăreşte înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, ţinta propusă în PNRR pe acest tip de investiţii fiind achiziţia şi recepţia a cel puţin 1.135 de vehicule electrice sau cu hidrogen până în 2026. Al doilea tip de investiţii se referă la infrastructuri inteligente pentru transportul public, putând fi alocate fonduri pentru managementul traficului rutier, semafoare inteligente, camere de supraveghere, măsurarea traficului, culegere informatică a informaţiilor din trafic, urmând să fie achiziţionate 491 de sisteme digitale de management al transportului public până în trimestrul II al anului 2026. Noile autovehicule vor beneficia şi de staţii de încărcare corespunzătoare, în urma a achiziţionării a 13.200 puncte de încărcare, şi vor servi şi transportul elevilor, a menţionat Cseke Attila.
El a explicat că există şi o serie de ţinte pe categorii de UAT-uri, între acestea fiind asigurarea de piste de biciclete – ţinta propusă fiind de 1.091 de kilometri de pistă operaţională pentru biciclete finalizaţi până în trimestrul al II-lea 2024, construirea de locuinţe nZEB, eficiente energetic, pentru tineri, respectiv pentru specialişti din străinătate şi învăţământ, ţinta propusă fiind construcţia a 5.522 de unităţi până în 2026.
Pentru eficientizarea energetică a clădirilor, din suma de 2,2 miliarde de euro alocată se vor reabilita aproximativ 1,3 milioane de metri pătraţi de spaţiu locuibil, până la sfârşitul trimestrului II al anului 2026, a transmis ministrul Dezvoltării.
‘Nu în ultimul rând, un alt tip de finanţare este cel referitor la finanţarea elaborării şi a procedurii aprobării Planurilor Urbanistice Generale, Planurilor Urbanistice Zonale, Planului de amenajare a teritoriului judeţean, respectiv Planul de amenajare a teritoriului zonal metropolitan’, a adăugat Cseke Attila.
‘În cazul tuturor acestor tipuri de investiţii apelul de proiecte dorim să-l lansăm la 1 aprilie. Platforma digitală la care lucrăm este o platformă mult simplificată. (…) Accesul se face de pe o singură adresă disponibilă din partea fiecărui beneficiar, imediat apare suma limită, suma prelaocată pentru UAT-ul respectiv şi vor apărea tipurile de investiţii care sunt disponibile în cadrul acestei sume’, a subliniat ministrul.
Al doilea mare fond din PNRR, Fondul Renovării, include două tipuri de investiţii posibile pe clădiri multirezidenţiale – blocuri de locuinţe şi pe clădiri publice.
‘Pe clădiri multirezidenţiale vorbim despre clădiri construite înainte de anul 2000, iar suma existentă pentru acest tip de investiţii este de 1 miliard de euro, din care 10% (100 de milioane de euro) sunt pentru investiţii legate de consolidare de risc seisimic şi care este o investiţie integrată – beneficiarii fac şi consolidare de risc seismic şi eficientizare energetică, respectiv 900 de milioane de euro care sunt proiecte de investiţii numai de eficientizare energetică. (…) La clădirile publice, fondurile sunt de 1,17 miliarde de euro, din care 10% este investiţie integrată, 90% fiind numai proiecte de eficientizare energetică. Ţinta propusă este aceea ca, până la sfârşitul anului 2026, să se realizeze 2,3 milioane metri pătraţi suprafaţă de clădiri publice renovate energetic. Se estimează circa 2.000 de clădiri publice renovate energetic’, a mai explicat Cseke Attila.
