Răspunderea autorităţilor locale în ceea ce priveşte consolidarea clădirilor cu risc seismic este una foarte mare, a declarat, marţi, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.
‘La un eventual cutremur sunt două mari puncte de risc – în principal, blocurile de locuinţe unde sunt persoane fizice, cetăţenii şi, pe de altă parte, este infrastructura critică, pentru că eu trebuie să mă asigur că şi statul are un anumit potenţial de intervenţie în momentul în care se produce un eveniment nedorit. Adică trebuie să am spitale care sunt consolidate de risc seismic. Acest program pentru prima dată a introdus posiblitatea finanţării de consolidări de risc seismic pentru clădiri publice. 30 de ani nu am avut în Romania această posibilitate legală, programul nu a permis. A mers şi prost programul, dar şi dacă mergea bine tot nu se putea. (…) Evident că şcolile, grădiniţele, creşele sunt foarte importante’, a declarat ministrul Dezvoltării, la Digi 24.
El a subliniat că aceste două paliere trebuie să meargă în paralel şi cu acelaşi ritm, context în care răspunderea autorităţilor locale este una foarte mare.
‘Evident că răspunderea autorităţilor locale este, din acest punct de vedere, foarte mare. S-a deschis o oportunitate care n-a existat – această finanţare sută la sută nereturnabilă din partea statului. Înseamnă o ‘invitaţie la dans’ , în sensul în care ‘Hai, te rog frumos, adu documentaţia, pot să aduc investiţie pentru tine, nu ţi-am impus criterii punitive care să te oblige’. Locatarii vor înţelege, atât timp cât ei nu trebuie să investească nimic. Şi, atunci, autorităţile locale trebuie să se mişte, pentru că această investiţie în acest program chiar aduce o schimbare de filozofie din partea statului’, a transmis ministrul Dezvoltării.
Potrivit ministrului, această schimbare de filozofie s-a regăsit şi în finanţările europene, pentru că în PNRR, pe componenta Valul Renovării, există strict 282 de milioane de euro pentru consolidări de risc seismic şi eficientizare energetică, care ‘merg în pachet’ – respectiv ‘se face eficientizare energetică şi cu o consolidare, nu chiar de risc seismic, dar o consolidare de structură a clădirilor’.
‘Şi acestea două la pachet ajung la aproape 500 milioane de euro – peste 200 de clădiri care pot fi finanţate şi sunt semnate contracte pentru acest lucru. În total, din cele două axe vor fi undeva spre 250 de clădiri, cam 100 blocuri de locuinţe şi cealaltă parte de clădiri publice. Eu pot să vă spun că pe această axă sau pe aceasta componentă Valul Renovării şi pe Fondul Local al MDLPA, în nouă luni de zile, de la primul apel care a fost la 1 aprilie 2022 şi am mai trecut printr-un apel şi evaluări, şi contestaţii, şi proceduri, anunţarea câştigătorului, am ajuns să contactăm sută la sută din aceste două componente’, a explicat Cseke Attila.
Conform acestuia, odată ce este semnat contractul de finanţare, autoritatea locală, fie că e Bucureşti, fie că e altă localitate, are siguranţa finanţării europene asigurată şi apoi trebuie să meargă pe legislaţia naţională.
‘Mai sunt trei ani şi jumătate şi, evident, aici, la riscul seismic, avem şi o presiune a timpului, în sensul în care nu ştim cât timp, ăsta este adevărul. Dar, presiunea programului este final de 2026. Deci este timp destul, finanţarea este asigurată, statul are nişte proceduri foarte simple, eficiente, este rândul de data aceasta al autorităţilor locale, al beneficiarului, de a scoate repede la licitaţie. (…) Ideea este să simţim cu toţii că presiunea timpului ne apasă şi trebuie să acţionăm de la o zi la alta. Nu mai putem să aşteptăm, de data asta chiar cred că avem un program de finanţare care ajută foarte mult, este cu totul altceva decât am avut până acum şi aceasta ne e şansa şi avem finanţările asigurate’, a afirmat ministrul Dezvoltării.
El a completat că, dacă este necesar, ‘în mod categoric programul poate fi suplimentat’.
Pe de altă parte, Cseke Attila a indicat că există nişte proceduri cu privire la expertizarea de risc seismic. ‘Nu toate părţile ţării sunt foarte expuse, dar cam două treimi sunt expuse, acesta este adevărul. E cam o utopie, adică noi nu putem să expertizăm de risc seismic toate, toate clădirile, dar avem nişte proceduri. (…) Avem, pe de altă parte, nişte clasificări. Clădirile mai expuse riscului seismic, nu se exclude ca o clădire să fie rezistentă, sunt cele de dinainte de 1963, când a apărut primul normativ de proiectare de risc seismic. Am avut perioada ’63 – ’67, când am avut în vigoare primul normativ, după ’78 până în ’92 este o perioadă în care normativele au suferit îmbunătăţiri. După ’92 spunem că suntem pe un normativ superior care corespunde cu nişte standarde înalte’, a precizat ministrul Dezvoltării.
