Vicepremierul Dan Barna a declarat vineri că firmele şi municipalităţile din Germania au o experienţă semnificativă în ce priveşte tranziţia la energia verde şi oraşele inteligente (smart cities), iar din acest punct de vedere trebuie să fie un partener natural pentru autorităţile locale române.
Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe organizate de Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK România) şi Comitetul Economiei Germane pentru Europa de Est e.V. (OA), cu sprijinul Asociaţiei Camerelor Germane de Comerţ şi Industrie e.V. (DIHK).
‘Economia după pandemie se va schimba în mod semnificativ. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o mare oportunitate, deoarece noi domenii economice vor fi dezvoltate. (…) Germania este cel mai important partener industrial pentru România. Germania, de altfel, se află în top trei în ce priveşte toate investiţiile, dar în domeniul producţiei industriale sunteţi cel mai relevant partener. Green Deal înseamnă că România va trebui să folosească fondurile provenite din PNRR pentru noi domenii industriale care au legătură cu energia verde, oraşele inteligente – unde Germania are o experienţă semnificativă. Toată această experienţă, aceste cunoştinţe vor trebui transferate în România, pentru municipalităţile noastre. Iar pentru majoritatea, companiile germane şi municipalităţile germane sunt şi ar trebui să fie un partener natural’, a declarat vicepremierul.
Barna a arătat că PNRR are şase piloni (tranziţia verde, transformarea digitală, dezvoltarea sustenabilă, coeziunea socială, sănătatea şi educaţia), dar că implementarea concretă a proiectelor în aceste domenii necesită cunoştinţe în domeniul digitalizării şi dezvoltarea de servicii publice, dintr-o perspectivă verde.
‘Există o discuţie în guvern legată de această tranziţie şi calendarul ei, pentru că, la fel ca în cazul infrastructurii feroviare şi al autostrăzilor, România are întârzieri semnificative. Aşa că şi în domeniul energiei suntem în această perioadă în care nu este posibil, din motive sociale sau tehnologice, să sărim direct la energia verde, pură, aşa cum se întâmplă în cazul celorlalte state europene şi intenţionăm să avem o perioadă de trei-cinci-şase ani pentru această tranziţie energetică. Dar PNRR prevede crearea de insule, proiecte în ce priveşte implementarea unor modele pentru energia bună. La fel ca în toată lumea, mimetismul funcţionează. Când vezi că alte companii implementează ceva ce funcţionează, devii dornic să faci acelaşi lucru. Avem nevoie de câteva proiecte, care să facă paşi înainte faţă de restul industriei’, a spus el.
În ce priveşte domeniul digital, Barna a declarat că prioritatea următorilor doi-trei ani o reprezintă crearea cloud-ului guvernamental.
‘În România este un paradox ciudat. În sectorul privat, România – îndrăznesc să spun – este unul dintre cei mai relevanţi actori în domeniu, cu firme importante, cu experienţă bună, cu servicii livrate în întreaga lume. Domeniul public este la distanţă de ani, în urmă. Prioritatea Guvernului şi a PNRR este tocmai aceasta. Digitalizarea este o prioritate crucială pentru domeniul public. În ultimii ani strategia a fost greşită, în sensul că fiecare instituţie publică a încercat să îşi dezvolte propriul mediu IT. Şi-au achiziţionat propriile servere, soft-uri, iar în acest moment sectorul public este oarecum nefuncţional în domeniul digitalizării, deoarece aceste soft-uri nu comunică între ele. Cloud-ul guvernamental, în care toate instituţiile să poată fi conectate, acesta este principalul obiectiv al pilonului digitalizării din cadrul PNRR’, a spus vicepremierul.
