Dan Dungaciu: Politicienii români par într-o derută instituţională după victoria lui Trump pentru că toţi au mizat pe „cartea” democraţilor

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician a afirmat că lumea de după anii ’90, modelată de ideile lui Soros, se află acum într-un punct de cotitură radicală. Potrivit lui, în prezent asistăm la tranziția către o nouă paradigmă politică și socială, reprezentată de viziunea lui Donald Trump, care pune accent pe națiuni, comunități și valori tradiționale, scrie gandul.ro.

Dan Dungaciu descrie diferențele dintre cele două paradigme, explicând că dacă în trecut societatea europeană a fost influențată de ideile lui Soros, în prezent ne aflăm într-o schimbare semnificativă. Lumea lui Soros a pus accent pe o „societate deschisă” și individualism, eliminând rolul structurilor tradiționale.

„Noi am fost în lumea lui Soros și acum suntem în lumea lui Trump. Lumea lui Soros a fost lumea care a amenajat estul Europei după ’90 cu viziunea societății deschise, importanța individului”, a spus Dungaciu.

Dungaciu explică viziunea lui Soros asupra „societății deschise”, unde individul este central, iar instituțiile sau comunitățile tradiționale sunt percepute drept constrângătoare și opresive. Potrivit lui, această paradigmă a ajuns la un punct de saturație și s-a stins în fața noilor valori promovate de Trump.

„În societatea deschisă nu există instanțe, instituții opresoare. Comunitățile pot fi opresoare, națiunile pot fi opresoare. Biserica este opresoare. Individul trebuie să fie singur și să manifeste toate valorile progresiste”, a explicat Dungaciu.

Potrivit analistului, lumea lui Trump reprezintă o schimbare radicală față de valorile lui Soros. Noul curent politic pune accent pe state-națiuni, patriotism și identitate comunitară, opunându-se globalizării și societății deschise. În această nouă lume, identitatea națională și legăturile tradiționale revin în prim-plan.

„Lumea lui Trump este altceva. Viitorul aparține statelor, patrioților și națiunilor, nu lumii globale. Importanța comunităților, importanța legăturilor care constituie națiuni, comunități, biserici”, a spus Dungaciu.

Dan Dungaciu a vorbit şi despre contrastul dintre „lumea lui Trump” și „lumea lui Soros”, subliniind că în viziunea lui Trump, libertățile și împlinirea umană se obțin în interiorul comunității, nu împotriva ei. El a menționat că, deși discursul lui Trump a fost radical, acesta nu s-a materializat pe deplin din cauza mandatului scurt.

„Asta e lumea lui Trump, deosebită de lumea lui Soros. Libertățile în lumea lui Soros se obțin împotriva comunității, libertățile și împlinirea umană. La Trump obții în interiorul comunității din care faci parte, nu debarasându-te de ea. Și aici e o problemă. Noi am plecat de la acea filozofie ca să înțelegem cât de radical a fost discursul ăsta, el nu s-a împlinit instituțional că Trump a avut mandatul ăla pe o perioadă scurtă. Dar în America au fost așa, președintele Bush Senior când a căzut regimul comunist în 1990, Clinton, Clinton, Bush Junior, Bush Junior, Obama, Obama, Trump, Biden, Trump.”, a declarat Dan Dungaciu.

Dan Dungaciu a declarat că după căderea regimului comunist, administrația Clinton a pus accentul pe globalizare, promovând ideea că întreaga lume va deveni o democrație liberală cu economie de piață, în absența unei alternative viabile la modelul occidental.

„A căzut regimul, Bush Senior a amenajat acel sistem, n-a mai câștigat al doilea mandat. Cuvântul cel mai folosit de Clinton în cele două administrații ale lui a fost cuvântul globalizare, cel mai des folosit de administrația Clinton. Era în perioada în care, cum zicea Fukuyama, istoria se termină, toată lumea devine democrație liberală și economie de piață, pentru că nu există alternativă la asta, prăbușindu-se alternativa comunistă. Nu există alternativă în sensul ăsta, toți vom deveni statul global. Ăsta a fost Clinton și toate conflictele care mai există lume vor fi de fapt conflicte între cei care au ajuns în lumea aceea, cei care n-au ajuns, dar până la urmă tot acolo vor să ajungă.”, a declarat Dungaciu.

Dan Dungaciu subliniază că, odată cu schimbările politice din Statele Unite, Europa de Est, și mai ales România, par să fie prinse într-o „derută instituțională”. Potrivit lui, statele din această regiune au mizat în mod excesiv pe sprijinul taberei democrate americane și acum nu știu cum să se poziționeze în fața noii realități politice impuse de Trump și susținătorii săi.

„Noi, românii, am pus toate cărțile pe tabăra democrată, iar acum nimeni nu știe cum să reacționeze, fiindcă există o piedică mentală în a accepta noile schimbări”, a explicat Dungaciu.

Dan Dungaciu este de părere că România a fost, poate, „mai catolică decât Papa”, mizând excesiv pe un parteneriat cu democrații americani și ignorând alte opțiuni. El subliniază că o abordare diversificată ar fi fost mai prudentă, dat fiind faptul că politica americană se schimbă frecvent, iar România riscă să rămână vulnerabilă și fără alternative în fața acestor transformări.

„Noi am jucat obsesiv pe cartea democraților… Ar fi trebuit să ne pregătim să colaborăm și cu alte tabere, dar am fost blocați de o colonizare mentală”, avertizează sociologul.

Dungaciu susține că Europa de Est, și în special România, ar trebui să depășească această „colonizare mentală” și să abordeze relațiile cu America într-un mod mai pragmatic. Potrivit lui, adaptarea la noua realitate politică impusă de Trump și susținătorii săi ar putea reduce din incertitudinea și vulnerabilitatea actuală a regiunii.

„România trebuie să fie pregătită să colaboreze și cu o Americă de altă orientare… să depășim blocajul mental și să dezvoltăm noi platforme de colaborare”, a concluzionat Dungaciu.

Articolul Dan Dungaciu: Politicienii români par într-o derută instituţională după victoria lui Trump pentru că toţi au mizat pe „cartea” democraţilor apare prima dată în Ecopolitic.