Deputatul AUR Dan Tanasă a subliniat, luni, într-un mesaj cu prilejul Zilei de 8 Martie, transmis în plenul Camerei Deputaţilor, că în Guvern este o sigură femeie ministru şi că în Parlament, ponderea femeilor alese în funcţii este mult sub standardul european, iar de aceea se impune reanalizarea cu celeritate a rolului femeii la nivel decizional în toată societatea.
‘La fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută de partener. La fiecare 5 zile, una este ucisă. Cu toate că legislaţia privind ordinul de protecţie provizoriu este în vigoare, sistemele de supraveghere electronică prevăzute în lege nu au fost reglementate şi bugetate nici anul acesta, agresorii având posibilitatea să atace din nou. Sunt nenumărate cazurile mediatizate de femei omorâte de actualii sau foştii parteneri chiar dacă aveau ordin de protecţie emis împotriva acestora. Dincolo de statistici, fiecare caz rămâne o poveste tristă cu adânci implicaţii sociale’, a spus Tanasă, care este preşedintele Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi.
El a amintit că România este semnatara unor convenţii şi tratate internaţionale care pun accent pe educaţie ca mijloc de combatere a discriminărilor şi prevenire a violenţei asupra femeilor.
‘Generaţiile viitoare încă nu sunt educate în spiritul respectării egalităţii de şanse în societatea românească. (…) Simplul fapt că în Guvernul României avem o sigură femeie numită în calitate de ministru, iar în Parlament ponderea femeilor alese în funcţii este mult sub standardul european, se impune reanalizarea cu celeritate a rolului femeii la nivel decizional, politic şi administrativ în toată societatea românească’, a mai spus Tanasă.
El a adăugat că rămâne optimist în ideea că femeile se vor mobiliza pentru promovarea intereselor lor pe agenda politică şi obţinerea egalităţii în reprezentarea politică.
‘În anul 1865, Codul civil stipula incapacitatea femeilor române din punct de vedere politic, social şi economic. De atunci au început revendicările româncelor, (…) multe dintre ele încă sunt de actualitate: plata egală pentru muncă egală, măsuri de combatere a mortalităţii infantile în mediile sărace, acces la toate formele de pregătire şi la toate tipurile şi treptele ierarhice ale carierei, aplanarea conflictului carieră – maternitate. (…) Din punct de vedere social şi politic, româncele cereau drepturi civile şi politice egale, participarea femeilor la demnităţile şi funcţiile publice în toate instituţiile alături şi la fel ca bărbaţii, dar şi pregătire politică a femeilor pentru exercitarea drepturilor lor. (…) După mai mult de un secol de revendicări sociale (…), 60% dintre absolvenţii universităţilor din România sunt femei, dar acest procent nu se mai regăseşte în ocuparea poziţiilor de conducere şi decizie, 40% dintre membrii Parlamentului European sunt femei, reprezentantele României ocupând doar 22%, dacă vorbim de Parlamentul României, doar 17,6% sunt femei’, a menţionat acesta.
