Un ansamblu de dansuri populare, recent înfiinţat la iniţiativa unui iubitor al tradiţiilor locale, duce mai departe zestrea folclorică, jocul şi portul popular din zona Sălajului, reunind oameni cu diverse ocupaţii într-o activitate ce le schimbă rutina zilnică şi le readuce zâmbetul în suflete.
Pentru mulţi dintre noi, e doar o zi de miercuri însorită. Pentru o mână de oameni iubitori de tradiţii şi dans, e ziua din săptămână când se strâng împreună, într-o mică sală de la etajul III al unei foste clădiri de birouri din Zalău. Dacă înainte de 1989, aici se luau decizii privind modelele de mobilier care să fie scoase pe piaţă, astăzi va fi vorba doar de decizii privind melodiile alese pentru repetiţii. Tineri, mai puţini tineri şi chiar pensionari, îmbrăcaţi lejer, cu tricouri, colanţi sau pantaloni scurţi, s-au reunit pentru o nouă seară de dans şi voie bună, la Atelierul de Joc Popular. Undeva, într-un colţ al sălii de repetiţii, costumele populare tradiţionale pentru zona Sălajului îşi aşteaptă, cuminţi, rândul, pentru a fi îmbrăcate şi admirate la festivaluri folclorice din ţară şi străinătate sau la alte manifestări culturale. Gabriel Boticaş, ‘sufletul’ şi iniţiatorul Asociaţiei Atelierul de Joc Popular aranjează perechile pentru dans, iar repetiţia poate să înceapă.
‘Am început activitatea la Atelierul de Joc Popular în anul 2020. Chiar în ianuarie am dat startul cursurilor pentru dans popular sau joc popular, cum îmi place mie să-i spun. Atunci am început cursurile cu categorii diferite de vârstă, de la copii până la adulţi, adulţi însemnând fără limită de vârstă. Avem şi cursant de 60 şi ceva de ani. Am început cu nişte cursuri pentru începători, iar mai departe, de la cursurile respective, practic s-a dezvoltat şi un mic ansamblu’, a precizat, pentru AGERPRES, Gabriel Boticaş.
Noul ansamblu avea nevoie şi de costume populare adecvate, iar norocul a fost ca la momentul respectiv cineva să pună în vânzare un număr foarte mare de astfel de astfel de costume, multe dintre ele chiar specifice Sălajului.
‘Printre ele, am găsit foarte multe costume de Sălaj, pe care le păstrăm şi ne bucurăm de ele de obicei la evenimentele culturale, artistice la care suntem invitaţi. Pe lângă asta, am făcut şi costume noi şi ceea ce este de apreciat, din punctul meu de vedere, e că marea majoritate din cursanţi au căutat, din momentul respectiv, să îşi facă un costum popular sau chiar să-şi achiziţioneze un costum popular autentic, ceea ce eu zic că e extraordinar. Cred că acesta e drumul pe care trebuie să-l urmăm de acum înainte, să căutăm costumul popular autentic, pentru că fiecare zonă în parte este identitară prin costumul popular şi avem nevoie de identitate în tot ceea ce facem noi în jocul popular, în ceea ce predăm, în ceea ce vrem să arătăm mai departe celor care care le urmăresc’, subliniază iniţiatorul ansamblului.
Frumuseţea portului popular constă în acea combinaţie de culori, modele şi tehnici tradiţionale, care reflectă identitatea culturală şi istoria unei comunităţi. Aceste elemente sunt păstrate şi transmise din generaţie în generaţie, contribuind la diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural al unei regiuni.
‘Costumul popular constituie unul dintre elementele de bază ale culturii materiale a unui popor. Evoluţia sa de-a lungul vremii a fost strâns legată în primul rând de dezvoltarea ocupaţiilor purtătorilor săi şi a modului lor de viaţă. Alături de ocupaţii, tradiţiile fiecărui grup de populaţie au imprimat în decursul vremii costumului popular din zona respectivă note distincte. În ansamblul său, costumul popular nu trebuie privit numai ca un element de cultură materială, el reflectă atât preocuparea ţăranului de a-şi satisface necesităţile materiale, cât şi preocupările de natură spirituală’, precizează, pe site-ul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, muzeograful Olimpia Mureşan.
Lucia are 63 de ani şi îşi ţine părul alb prins într-un mic coc, în creştet. Miercurea asta va face pereche chiar cu Gabi, cum îl alintă ea pe instructorul de dans popular. A lucrat o viaţă în sistemul de protecţie a copilului, iar acum socializează şi se simte bine alături de colegii mai tineri de la Atelierul de Joc Popular, cărora le-a şi cusut o parte dintre costumele pe care le poartă pe scenă.
Un loc de relaxare şi bună dispoziţie a găsit aici şi Angela, medic stomatolog, care a ales să vină să danseze la ansamblu după ce a văzut cât de bine se simte aici fiica ei.
‘Eu am început din ianuarie, dar am prins foarte repede, mi-a plăcut foarte mult, am continuat şi o să continui. E altceva faţă de rutina de zi cu zi. Ne deconectăm, ne distrăm. Eu tot timpul am avut bunici la ţară şi atunci, pentru mine, că e dansul popular, portul popular, ţoalele sunt familiarizată cu ele. Mi-au plăcut tot timpul. Am făcute de bunica costume de când eram mică. Şi eu şi sora mea avem. Sora mea e învăţătoare şi vine şi ea la ansamblu. La fel şi fiica mea. O aduceam pe fiică-mea la cursuri, stăteam aici afară şi auzeam câtă distracţie e înăuntru. Atunci mi-am spus că trebuie să vin şi eu, că e prea frumos’, povesteşte Angela.
De altfel, ea este îndrăgostită şi de costumul popular, pe care îl poartă cu mândrie pe scenă.
‘Nu cred că există ceva mai frumos. Sincer, oriunde te duci, ceva mai frumos nu există. Dacă mergi în locuri unde majoritatea lumii e îmbrăcată în port popular, nu cred că este ceva mai frumos, mai românesc, mai autentic sau cum vrei să-i spui. Nu se compară cu nimic’, mărturiseşte medicul stomatolog.
Majoritatea dansatorilor din ansamblu vin aici în timpul lor liber, ei având o altă ocupaţie de bază. Mulţi sunt cadre didactice, motiv pentru care Gabriel Boticaş speră ca tradiţiile specifice Sălajului să ajungă astfel mult mai uşor la tânăra generaţie.
Deşi recent înfiinţat, ansamblul Atelierul de Joc Popular a participat deja la numeroase activităţi culturale şi festivaluri concurs, unde prestaţia sa şi costumele purtate au fost apreciate. În vara anului trecut, ansamblul a ocupat locul I la secţiunea ‘Obicei specific’ a concursului naţional de folclor de la Mioveni.
Dincolo de premii sau trofee cucerite deja sau care urmează a fi trecute în palmares, Atelierul de Joc Popular este despre păstrarea tradiţiilor şi transmiterea lor către generaţiile viitoare, pentru că tradiţiile reprezintă o formă de moştenire culturală care poate fi transmisă de la o generaţie la alta, ca o conexiune cu trecutul şi cu înţelepciunea strămoşilor noştri.
