Deputaţii au adoptat, miercuri, cu majoritate de voturi, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, în sensul ca indemnizaţiile lunare acordate în baza Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 să nu afecteze plafoanele de venituri în funcţie de care se stabilesc chiriile pentru locuinţele din fondul locativ de stat, bursele pentru elevi şi studenţi şi ajutoarele sociale, să fie neimpozabile şi să nu fie luate în calcul la stabilirea altor drepturi potrivit legii, putând fi cumulate cu orice categorie de pensie. Totodată, se prevede majorarea numărului de călătorii de la 6 la 12 călătorii dus-întors gratuite, anual, pe calea ferată română, clasa I, cu mijloace de transport auto sau, după caz, cu mijloace fluviale, la alegere. În cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titular, acesta poate oferi gratuitatea călătoriei şi pentru o persoană care să îl însoţească şi să îl ajute pe timpul călătoriei.
Potrivit unui amendament, sunt exceptate de la prevederile art.1 alin.(3) din OUG nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, sumele prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului la capitolul 67.01 ‘Cultura, recreere şi religie’, titlul 59 ‘Alte cheltuieli’, articolul 04 ‘Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat’. Sumele prevăzute în proiect se reîntregesc în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi până la concurenţa sumelor aprobate prin Legea nr. 368/2023 a bugetului de stat pe anul 2023, în bugetul Secretariatului General al Guvernului.
Indemnizaţiile lunare acordate în temeiul dispoziţiilor prezentei ordonanţe nu se iau în calcul la încadrarea în plafoanele de venituri în funcţie de care se stabilesc chiriile pentru locuinţele din fondul locativ de stat, bursele pentru elevi şi studenţi şi ajutoarele sociale, prevede un alt amendament.
De asemenea, indemnizaţiile acordate în temeiul dispoziţiilor prezentei ordonanţe sunt neimpozabile, nu se iau în calcul la stabilirea altor drepturi potrivit legii şi se pot cumula cu orice categorie de pensie.
Deputatul AUR Antonio Andruşceac a cerut retrimiterea proiectului de lege la Comisiile de specialitate, argumentând că nu există condamnări, în perioada menţionată de acesta, care se referă în mod explicit la etnie.
‘Ne-am dorit cu minorităţile întotdeauna o dezbatere care să nu adâncească falii între anumite segmente ale populaţiei din România, ci să niveleze orice fel de problemă. Lipsa dialogului şi faptul că, în pofida a ceea ce a declarat Avocatul Poporului privitor la persoanele persecutate politic, acolo unde erau surprinse toate (…), aţi ţinut în mod expres să daţi nişte beneficii duble, fără niciun fel de calcul bugetar, fără niciun fel de dezbatere, doar celor persecutaţi pe motive etnice. Nu există decizii nici măcar în hotărârile instanţelor stahanoviste, ale celor care au venit şi au ocupat această ţară. (…) Nu există instanţă care să fi spus: ‘Trimitem pe X la puşcărie, ca este rom sau că este ucrainean sau că este turco-tătar sau armean’, şi aşa mai departe. Toate deciziile au fost luate în acea perioadă de guvernul comunist pe criterii politice’, a susţinut deputatul AUR.
Deputatul minorităţilor naţionale Cătălin Manea a arătat, în replică, că romii au fost trimişi în Transnistria tocmai pentru că erau romi.
‘Sigur că nu a existat o instanţă care să-i trimită pe romi la Bug, dar a existat un mareşal, Ion Antonescu, care din ordinul lui, la data de 1 iunie 1942, peste 25.000 de romi au fost deportaţi în Transnistria. Din cei care au ajuns acolo, mai mult de jumătate au murit. Dintre cei care au murit, mai mult de jumătate erau copii. Ceea ce am făcut astăzi şi prin votul dat astăzi este un gest moral, un gest de echitate, de reparaţie morală în primul rând, iar în cazul supravieţuitorilor din rândul minorităţii rome, în momentul de faţă sunt puţini peste 100 de persoane care mai sunt în viaţă. Dacă consideraţi că trebuie să facem vreun împrumut la Banca Mondială, să le acordăm nişte gratuităţi celor puţin peste 100 de persoane care mai sunt în viaţă, înseamnă că am ajuns jalnic aici, în forul legislativ’, a transmis Cătălin Manea, reprezentantul minorităţii rome în Parlament.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în luna octombrie, Camera Deputaţilor fiind for decizional.
