Deputatul Mariana Vârgă, membră în Grupul Deputaților Independenți din Camera Deputaților, declară că România poate să se implice în conflictul din Ucraina doar prin acțiuni umanitare, oferind sprijin civililor afectați și asistență de bază, fără a participa direct la acțiuni militare sau de instruire, care ar putea fi percepute ca implicare în război.
”La data de 30 septembrie 2025, Plenul Parlamentului României a aprobat propunerea legislativă privind solicitarea Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, pentru aprobarea înființării pe teritoriul național a Comandamentului Nodului Logistic – România (Logistic Enabling Node – România/LEN-R), cu statut de Comandament Aliat, ca parte componentă a Comandamentului Misiunii de Asistență de Securitate și Instruire NATO – HQ NSATU.
Misiunea oficială a Comandamentului este coordonarea, sub comanda unui Comandant suprem aliat din Europa (SACEUR), a asistenței în domeniul securității pentru Ucraina și sprijinirea creșterii interoperabilității armatei ucrainene.
În actualul context geopolitic, afirmăm cu tărie că urmărim pacea în Ucraina și la hotarele sale, prin soluții diplomatice și echilibrate, fără a escalada situația prin acțiuni percepute ca provocări de către Federația Rusă. Susținem stabilitatea și securitatea regiunii prin mijloace pașnice și diplomatice, fără a căuta confruntare directă, prioritatea noastră fiind protecția oamenilor și garantarea unui viitor sigur pentru întreaga Europă.
Ucraina și statele vecine pot coopera pentru securitatea lor fără a acționa în moduri care ar putea fi interpretate ca ofensiv sau expansionist, ci prin măsuri defensive transparente, cu rol consultativ, umanitar.
În conformitate cu principiile dreptului international umanitar și ale Convenției de la Geneva (1949), cu protocoalele adiționale, care protejează civilii și personalul umanitar, ajutorul umanitar nu are scop militar și nu trebuie să favorizeze forțele combatante. Dacă ajutorul este integrat în operațiuni militare (de exemplu, livrarea muniției sau instruirea armatei), încetează să mai fie strict umanitar, iar percepția internațională poate fi de implicare militară, ceea ce ridică riscuri politice și juridice.
- Analiză strategică:
Aprobarea înființării Comandamentului Nodului Logistic – România are ca misiune oficială sprijinirea interoperabilității armatei ucrainene. În fapt, această decizie implică instruirea unei armate aflate în plin conflict, la mică distanță de linia frontului și în proximitatea directă a zonei de luptă. Din perspectivă politică și diplomatică, o astfel de măsură poate fi interpretată, în dreptul internațional, ca o provocare de război.
Acțiunea de asistență și instruire a armatei ucrainene presupune nu doar sprijin tehnic, ci și activități de comandă și coordonare. Interoperabilitatea presupune schimb de date și informații, sprijin logistic, furnizare de muniție, integrarea în sisteme de comandă și capacitatea de a acționa unitar. În aceste condiții, riscul politic și militar de escaladare a conflictului crește semnificativ!
- Consultarea poporului:
Având în vedere importanța strategică și implicațiile internaționale, apărarea constituind o problemă de interes national, este firesc să întrebăm poporul dacă dorește o astfel de implicare. Aceasta se poate realiza constituțional prin referendum sau prin consultare publică deschisă, conform prerogativelor prevăzute de Constituție. Politicienii trebuie să afle poziția cetățenilor cu privire la implicarea în acțiuni militare sau de instruire care pot fi considerate provocatoare.
- Cadru constituțional:
Art. 118 din Constituția României stipulează că forțele armate sunt subordonate voinței poporului pentru a garanta suveranitatea, independența și unitatea statului, contribuind la apărarea colectivă în alianțe militare. Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației și statutul militarilor se stabilesc prin lege organică, fiind interzise activitățile militare neautorizate și limitată prezența trupelor străine la condițiile prevăzute de lege sau tratate internaționale.
Potrivit art. 90 din Constituție, Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate solicita poporului să-și exprime voința prin referendum pentru probleme de interes național. Politica de apărare constituie o problemă de interes național, deoarece se referă direct la securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a statului, stabilind obiective, direcții și mijloace pentru apărarea valorilor fundamentale și răspunsul la amenințări interne și externe.
În concluzie, România poate să se implice în conflictul din Ucraina doar prin acțiuni umanitare, oferind sprijin civililor afectați și asistență de bază, fără a participa direct la acțiuni militare sau de instruire care ar putea fi percepute ca implicare în război.
Sursa: Ecopolitic.ro
