Deputatul Silviu Vexler, reprezentant al FCER: România a făcut paşi extraordinari pentru asumarea istoriei

Deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), a afirmat vineri că în ultimii ani România a făcut ‘paşi extraordinari’ din toate punctele de vedere în ceea ce priveşte asumarea istoriei şi a trecutului. ‘Fix acum un an, preşedintele României promulga legea care stabilea înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor din România şi al Holocaustului. A fost un pas care a venit, din păcate, foarte, foarte târziu, dar este binevenit şi Institutul Wiesel, care astăzi sărbătoreşte 15 ani, alături de Federaţia Comunităţilor Evreieşti, cu sprijinul Guvernului României, are şansa de a-l duce a capăt, de a transforma ceea ce spuneam că a început ca un cuvânt şi ca o idee, în practică’, a spus Vexler, în cadrul unei ceremonii de comemorare desfăşurată la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti. Silviu Vexler a amintit faptul că România a fost prima ţară care a transpus în legislaţia penală definiţia antisemitismului, ca şi un ‘întreg ansamblu de legi’ care îi priveşte pe supravieţuitorii Holocaustului din ţara noastră, precum majorarea indemnizaţiilor supravieţuitorilor Holocaustului. ‘Aş vrea să vă menţionez că, într-un act şi simbolic, acum două zile Parlamentul României a adoptat o lege privind restituirea proprietăţilor care au fost preluate în perioada regimului comunist. (…) Legea face nu numai un act de demnitate faţă de toţi cei care au suferit, dar recunoaşte în mod oficial şi expertiza Statelor Unite ale Americii şi a Statului Israel în ceea ce priveşte Holocaustul din România, prin recunoaşterea reciprocă a documentelor. Salut faptul că această lege a fost adoptată cu sprijinul tuturor forţelor politice reprezentate în Parlamentul României într-o cvasiunanimitate în ambele Camere. A fost un gest de normalitate şi rămâne o formă de respect pentru supravieţuitorii Holocaustului, pentru toţi cei care au suferit în perioada comunistă’, a arătat Silviu Vexler. Deputatul a deplâns însă o serie de aspecte, precum o remarcă a unui fost demnitar ‘de rang înalt’ al statului român, rostită în urmă cu ‘mai puţin de un an’, chiar la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti, în care acesta, vorbind despre victimele Holocaustului din România, spunea că ‘au existat în istorie momente mai dificile, să nu le spunem mai neplăcute’. Totodată, Vexler a vorbit şi despre faptul că ‘unele străzi din România poartă în continuare numele unor criminali de război’ şi despre respingerea de către unii magistraţi a unor ‘cazuri clare de antisemitism, de măsuri antisemite, spunând că, în absenţa probelor materiale, trebuie întregul dosar clasat’, precum şi o carte ‘lansată la o bibliotecă în centrul Bucureştiului’. ‘Mă refer şi la lucruri bune în acest sens. Ieri, Curtea Militară de Apel Bucureşti a respins o cerere aberantă şi absurdă de revizuire a sentinţei din 1945 prin care generalul Nicolae Macici, la momentul respectiv comandantul Corpului 2 de Armată, a fost condamnat pentru comiterea masacrului de la Odesa în cadrul căruia a coordonat asasinarea a 40.000 de evrei’, a mai spus Vexler. Adjunctul şefului misiunii Ambasadei SUA la Bucureşti, David Muniz, a remarcat faptul că ‘românii au învăţat din trecut’. ‘În timpul scurt petrecut în România am ajuns să apreciez profund faptul că oamenii din această ţară au luptat, crescut şi s-au vindecat de rănile istorice colective şi regimurile fascist şi comunist. Amnezia istorică a ascuns ororile Holocaustului’, a spus Muniz. El a salutat faptul că românii ‘au învăţat din trecut, din exemple şi mărturii’ şi a afirmat că progresele făcute de România se datorează lui Elie Wiesel şi Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’. ‘Vreau să-i mulţumesc domnului director Florian pentru colaborarea cu Ambasada SUA şi Institutul Holocaustului din SUA. Deschiderea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor din România şi al Holocaustului în România va reprezenta o nouă etapă a eforturilor acestuia de a aduce oamenii împreună şi de a sublinia importanţa reamintirii fizice, în clădirea din Capitală. Mai mult decât o amintire a trecutului ruşinos, muzeul va servi ca un exemplu pentru generaţiile viitoare, pentru a evita astfel de atrocităţi în viitor’, a spus diplomatul american. David Muniz s-a declarat ‘încântat’ de colaborarea dintre Ministerului Educaţiei, Institutul ‘Elie Wiesel’ şi Muzeul Holocaustului din România pentru îmbunătăţirea educaţiei privind Holocaustul. ‘Ambasada este dornică să asiste acest proces’, a spus Muniz. El a mai spus că trebuie să luptăm cu toţii ‘împotriva antisemitismului, urii şi discriminării’, pentru ca ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 79 de ani să nu se mai repete vreodată. Un mesaj din partea Ambasadei Statului Israel în România a transmis Amir Sagron, şeful adjunct al misiunii, care a afirmat că această comemorare şi sărbătorirea memoriei evreilor care au pierit în Holocaust reprezintă ‘o mică piatră’ pentru ‘recuperarea din întuneric către lumină’. Diplomatul israelian a remarcat eforturile autorităţilor române pentru implementarea educaţiei despre Holocaust, pentru înfiinţarea Muzeului Holocaustului din România. ‘România e un prieten apropiat al statului Israel şi face un lucru extraordinar promovând memoria Holocaustului, inclusiv prin adoptarea Legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. (…) Ne exprimăm cea mai înaltă apreciere pentru autorităţile din Romania pentru angajarea puternică în lupta împotriva antisemitismului şi negării Holocaustului’, a mai spus Amir Sagron. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’ a organizat, vineri, o ceremonie de comemorare la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti, în contextul împlinirii a 79 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria. La ceremonia depunerii de coroane au participat premierul Ludovic Orban, consilierul prezidenţial Andrei Muraru – din partea Administraţiei Prezidenţiale, ministrul de Interne, Marcel Vela, reprezentanţi ai MApN, ai comunităţii evreieşti şi Agenţiei Naţionale pentru Romi, ai Ambasadei SUA şi Statului Israel la Bucureşti.