Deputatul AUR Mureş Dan Tanasă a propus, miercuri, primăriilor Lunca Mureşului şi Neaua să atribuie unor străzi numele scriitorului Hajdu Győző, cel care a condus timp de 35 de ani singura revistă literară în limba maghiară a Uniunii Scriitorilor din România, ‘Igaz Szó’, publicată în perioada 1954-1989.
În acest sens, deputatul Dan Tanasă a înaintat, miercuri, celor două unităţi administrativ teritoriale câte un memoriu, în care se arată că scriitorul s-a născut, în data de 5 august 1929, la Lunca Mureşului, şi a locuit şi a creat în satul Vădaş din comuna Neaua.
‘Drept urmare, ca semn al convieţuirii paşnice, al armoniei şi al înţelegerii între cele două popoare, cu respect vă rugăm să primiţi propunerea noastră de atribuire a denumirii ‘Hajdu Győző’ unei străzi din satul Vădaş, comuna Neaua precum şi rugămintea de a susţine demersul de întemeiere a unei case memoriale respectiv de amplasare a unei plăci memoriale pe imobilul care a aparţinut scriitorului ori pe un alt imobil reprezentativ din comună. Avem încrederea că înţelegeţi gândul prietenesc şi dorinţa de aducere laolaltă a comunităţilor noastre prin omagierea unei personalităţi culturale care s-a implicat mereu pentru promovarea incluziunii şi deschiderii în relaţia dintre cele două etnii. În aceste vremuri dificile, este important să descoperim elementele care ne unesc şi care pot aduce pace respectiv conlucrare în comunităţile noastre’, a arătat Dan Tanasă, în memoriul adresat Primăriei comunei Neaua.
În memoriul adresat Primăriei Lunca Mureşului, deputatul AUR a subliniat că Hajdu Győző a fost un adept al înţelegerii şi apropierii comunităţilor de etnie maghiară şi română.
‘Acesta s-a născut la 5 august 1929 şi a condus timp de 35 de ani singura revistă literară în limba maghiară, lunară, a Uniunii Scriitorilor din România, ‘Igaz Szó’, publicată în perioada 1954-1989, la Târgu Mureş. În această perioadă, o parte importantă a literaturii maghiare contemporane din România a fost publicată în paginile revistei ‘Igaz Szó’. De la debutul său, revista a încercat să atragă atenţia cititorilor săi maghiari asupra celor mai importante creaţii ale literaturii române. Pe parcursul anilor, în paginile revistei au fost publicate lucrările unor clasici ai literaturii române, ca de exemplu Eminescu, Coşbuc, Creangă, Sadoveanu, Arghezi sau Vasile Alecsandri. În 1991, la îndemnul poetului Adrian Păunescu, Hajdu Győző a înfiinţat Asociaţia Culturală şi de Prietenie ‘Együtt-Împreună’, organizaţie neguvernamentală şi nonprofit, precum şi revista culturală, bilingvă (româno-maghiară) ‘Együtt-Împreună’. Scopul acestei asociaţii şi al revistei a fost apărarea şi consolidarea identităţii naţionale, culturale şi lingvistice a comunităţii maghiare din România, precum şi promovarea armoniei interetnice, a unităţii frăţeşti, dintre poporul român şi celelalte naţionalităţi conlocuitoare’, a subliniat parlamentarul Dan Tanasă.
Deputatul AUR a arătat că scriitorul susţinea că s-a născut şi a crescut în România, unde şi-a finalizat studiile şi a devenit redactor.
‘Tot aici mi-am păstrat fiinţa mea de maghiar, şi voi rămâne loial până la moarte faţă de tatăl meu, faţă de mama mea, faţă de maghiarimea mea. Aşa cum au făcut şi fac şi azi, în România, mii şi milioane de maghiari, compatrioţi ai mei. Pe noi ne uneşte acea convingere sfântă că nu undeva în lume, ci aici, împreună cu poporul român, pe acest pământ – care din păcate a avut parte de atâta necazuri – trebuie să ne simţim acasă. În România am fost, sunt şi voi rămâne maghiar până mor, chiar şi fără cetăţenie ungară’, a afirmat Hajdu Győző, citat în memoriile adresate celor două administraţii publice locale de către deputatul Dan Tanasă. AGERPRES / (AS – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)
