Consilierul prezidenţial Diana Păun a pledat, miercuri, pentru ‘o simbioză corectă’ între sectorul privat şi cel public de sănătate astfel încât să se asigure servicii medicale de calitate.
‘Unicul obiectiv este cel al asigurării serviciilor medicale de calitate. Un sistem de sănătate orientat către nevoi trebuie să se bazeze pe mecanisme flexibile, adaptabile, care să încurajeze competiţia corectă, eficienţa şi calitatea. (…) Sectorul privat trebuie privit ca o sursă importantă de îngrijire din sectorul de sănătate. Acesta a avut un rol semnificativ în promovarea şi conştientizarea importanţei prevenţiei, un domeniu capital pentru dezvoltarea sistemului de sănătate prin accesul la servicii medicale şi prin campanii de conştientizare’, a afirmat Păun, miercuri, la o conferinţă organizată de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private, împreună cu EY România, şi în parteneriat cu Comisia pentru sănătate din Senat.
Ea a subliniat că finanţarea publică este ‘esenţială’ pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de înaltă calitate.
‘Realizarea acoperirii universale cu servicii medicale trebuie orientată către asistenţa medicală primară. În pofida eforturilor care s-au făcut în România în ultimii ani pentru consolidarea acestui segment, din păcate procentul cheltuielilor cu servicii spitaliceşti rămâne foarte ridicat în ţara noastră, fiind cel mai mare din Uniunea Europeană’, a adăugat Păun.
Consilierul prezidenţial a menţionat că, atunci când sistemului public i-a lipsit capacitatea de absorbţie a resurselor umane, sectorul medical privat a fost cel care reuşit să ofere atât salarii compensatorii, cât şi programe de pregătire atractive care au determinat medicii să rămână în ţară şi pe unii dintre ei chiar să se întoarcă.
Potrivit studiului ‘Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România’, realizat de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private, sistemul de sănătate din ţara noastră se axează în principal pe componenta de vindecare în loc să aloce o importanţă sporită prevenţiei, 45,7% fiind ponderea serviciilor curative şi de recuperare care presupun internare în spital.
