Procurorii DIICOT au trimis în judecată 16 suspecţi, aceştia fiind acuzaţi de mai multe infracţiuni, printre care tentativă la omor calificat, violenţă, camătă, şantaj şi proxenetism, primind ajutor de la un poliţist din Serviciul Antidrog.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii au reţinut în rechizitoriu că, începând cu anul 2012, liderul grupării, cu ajutorul altor persoane, ar fi obţinut sume de bani din activităţi de proxenetism, ce s-ar fi desfăşurat pe teritoriul Elveţiei, Italiei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Spaniei.
Sumele de bani obţinute, spun anchetatorii, ar fi fost transportate în România de către intermediari sau au fost transferate prin intermediul unui serviciu de transfer rapid de numerar pe numele unor persoane apropiate liderului grupării.
‘Cu privire la comiterea infracţiunii de spălarea banilor, s-a reţinut faptul că sumele de bani obţinute în urma comiterii de infracţiuni au fost ‘spălate’ prin achiziţionarea de proprietăţi imobiliare în România şi autoturisme de lux. De asemenea, sumele de bani obţinute din activităţile infracţionale au fost reintroduse în circuitul financiar prin acţiuni de creditare a unor societăţi comerciale administrate în fapt de către liderul grupării’, se precizează în rechizitoriu.
DIICOT mai arată că în perioada în care a coordonat activitatea de proxenetism pe teritoriul Elveţiei, liderul grupării a intrat în conflict cu membrii unei alte grupări concurente, formată din cetăţeni de origine albaneză.
‘La data de 9 martie 2012, acesta, însoţit de alţi 2 cetăţeni români, l-au atacat cu intenţia de a-l ucide pe un cetăţean albanez, pe fondul reglării unor conturi determinate de implicarea liderului grupării în activităţi de proxenetism. În acest scop, cei 3 cetăţeni români l-au urmărit cu un autoturism în trafic pe cetăţeanul albanez şi în momentul în care acesta din urmă se deplasa într-o zonă necirculată, au procedat la acroşarea autovehiculului condus de victimă, ulterior coborând din maşină şi lovindu-l pe acesta cu diverse obiecte contondente şi înţepătoare’, spun procurorii.
De asemenea, menţionează DIICOT, s-a stabilit că, începând cu anul 2016, gruparea de crimă organizată şi-ar fi extins activităţile infracţionale pe raza municipiului Bucureşti, în sensul comiterii infracţiuni de cămătărie, desfăşurată prin intermediul unei societăţi comerciale neautorizate pentru a realiza acţiuni de creditare şi în cadrul căreia îşi desfăşurau activitatea mai mulţi inculpaţi. Probele administrate în cauză au relevat că activităţile de cămătărie s-au desfăşurat şi personal de către liderul grupării, dar şi cu sprijinul celorlalţi membri.
Totodată, precizează anchetatorii, în aprilie 2019, pe o şosea din Vrancea, unii dintre inculpaţi au acroşat cu maşina un alt autoturism, iar şoferului i-au aplicat nouă lovituri de cuţit, precum şi alte lovituri cu obiecte contondente, respectiv ţevi metalice, cu intenţia de a o ucide.
‘La data de 9 ianuarie 2020, în jurul orei 21,00, pe o stradă din municipiul Bucureşti, pe fondul conflictului dintre membrii grupării cu o grupare rivală, precum şi în contextul unui denunţ formulat de către o persoană vătămată, fiind instigaţi de către liderul grupării, doi inculpaţi au chemat partea vătămată la respectiva adresă şi au exercitat asupra acestuia acte de violenţă fizică, inclusiv cu o sabie, provocându-i leziuni traumatice ce au pus în primejdie viaţa. Ulterior, în perioada 9 – 13 ianuarie 2020, liderul grupării împreună cu alţi doi membri l-au ascuns pe agresor în imobile din municipiul Braşov, municipiul Târgu Mureş şi municipiul Bucureşti, cu scopul de a împiedica şi îngreuna cercetările şi de a împiedica tragerea la răspundere penală a unuia dintre agresori pentru fapta comisă în data de 9 ianuarie 2020’, arată DIICOT.
Procurorii afirmă că un poliţist din cadrul Serviciului Antidrog ar fi ajutat gruparea infracţională.
‘Din cercetări a reieşit faptul că un rol important în gruparea infracţională l-a avut Robert Cristian Badea, poliţist în cadrul BCCO, Serviciul Antidrog, persoană care a asigurat atât consilierea juridică a liderului grupării infracţionale, cât şi fluxul de informaţii din interiorul instituţiilor de aplicare a legii, cu privire la activităţile de cercetare desfăşurate de acestea, către liderul grupării şi, prin intermediul acestuia, către toate grupările infracţionale. De asemenea, Robert Cristian Badea i-a asigurat liderului grupării inclusiv accesul în mediul penitenciar, unde acesta a avut acces la datele privind eventuale denunţuri sau iniţiative de a formula denunţuri provenite de la persoane încarcerate şi care s-au aflat în relaţii cu acesta’, arată anchetatorii.
Totodată, în rechizitoriu se notează că, în vederea obţinerii de profituri financiare şi ‘albirii’ provenienţei ilicite a acestora, ofiţerul de poliţie ar fi întreprins, împreună cu liderul grupării, demersuri în nume personal în vederea deschiderii şi administrării în fapt a două case de pariuri sportive, dar care funcţionau în drept ca puncte de lucru ale unei societăţi comerciale coordonate de către liderul grupării.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti.
