Procurorii DIICOT efectuează, joi, percheziţii la persoane suspectate că au constituit un grup infracţional organizat, specializat, printre altele, în operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, transmis AGERPRES, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, împreună cu poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, efectuează şase percheziţii domiciliare şi pun în executare opt mandate de aducere într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, perturbarea funcţionării sistemelor informatice, transfer neautorizat de date informatice şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
Procurorii arată că, în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023, suspecţii ar fi lansat mai multe atacuri informatice tip ‘defacement’ asupra sistemelor informatice aparţinând mai multor instituţii publice din ţară, fapte circumscrise, având în vedere modul în care au fost săvârşite şi s-au concretizat, fenomenului cunoscut în domeniul cibernetic sub titulatura de ‘hacktivism’ (activitatea desfăşurată de suspecţi a dobândit notorietate în mediul online sub numele ‘Operation Romania’).
‘Precizăm faptul că ‘hacktivismul’ este o formă de activism care implică utilizarea abilităţilor şi cunoştinţelor în domeniul tehnologic, în special în hacking şi securitate informatică, pentru a promova cauze politice, sociale sau ideologice, iar una dintre caracteristicile distincte este utilizarea tehnicii de hacking pentru a obţine acces neautorizat la sisteme informatice. Accesul poate fi obţinut prin exploatarea vulnerabilităţilor de securitate, exploatarea parolelor slabe, setate de către utilizatorii legitimi sau alte metode de infectare’, se arată în comunicat.
Un alt aspect important al hacktivismului, spun anchetatorii, este utilizarea puterii colective, hacktiviştii colaborând adesea în grupuri sau în comunităţi online, împărtăşind cunoştinţe, instrumente şi idei pentru a amplifica impactul acţiunilor lor.
Conform DIICOT, activitatea de hacktivism poate îmbrăca diverse forme, printre care:
* defacement-uri şi atacuri cibernetice – hacktiviştii pot pătrunde în site-uri web şi le pot modifica conţinutul (defacement), afişând mesaje sau simboluri relevante pentru cauza pe care o susţin;
* scurgeri de informaţii (leaks) – hacktiviştii pot accesa şi divulga informaţii secrete sau confidenţiale; aceste scurgeri pot avea un impact semnificativ asupra organizaţiilor sau instituţiilor vizate;
* atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service) – hacktiviştii pot utiliza tehnici de atac pentru a suprasolicita un server sau o reţea, blocând accesul utilizatorilor legitimi la resursele respective.
