Amelia Papazissu, singurul creator de artă populară din România în tehnica ţesutului în păr de capră, a strâns de-a lungul timpului zeci de obiecte de patrimoniu, iar ţesăturile sale unice sunt transmise cu mult sârg mai departe elevilor interesaţi de cultura tradiţională.
Ea a fost desemnată în urmă cu 10 ani ‘Tezaur uman viu’. S-a născut într-un sat de munte, la Vintilă Vodă, unde arta şi portul popular românesc au reuşit să răzbată noilor curente şi generaţiilor care încetul cu încetul au uitat de meşteşugul ţărănesc.
Motivată de unicitatea tehnicii de ţesut în păr de capră şi lână, Amelia Papazissu a încercat să ducă mai departe tradiţia înregistrând un succes prin cursurile de ţesut organizate, prin piesele vestimentare lucrate, dar şi prin colecţiile sale de porturi populare vechi de zeci de ani. Munca pe care a depus-o în slujba tradiţiei româneşti i-a adus două distincţii preţioase, care o determină să depună un efort şi mai mare pentru scoaterea în evidenţă şi păstrarea patrimoniului naţional.
‘Distincţia de ‘Tezaur uman viu’ am primit-o în anul 2013. Acest titlu l-am primit în urma unei activităţi de peste 40 de ani în arta meşteşugului ţesutului în păr de capră şi lână. Este un meşteşug specific zonei Văii Slănicului şi l-am transmis mai departe elevilor, de mai bine de 30 de ani. Distincţia mi-a schimbat viaţa pentru că încerc să fiu un exemplu pentru generaţia următoare. Titlul este onorific, l-am primit la Alba Iulia din partea Ministerului Culturii şi în 2015 de la preşedintele României, Klaus Iohannis, am primit titlul ‘Meritul cultural’. Colecţionez artă populară din 1980′, a declarat pentru AGERPRES Amelia Papazissu.
Ţesăturile la război sunt deosebite prin naturaleţea lor. De-a lungul vremii au fost expuse în muzee consacrate din ţară şi au fost ‘vedetele’ unor ceremonii şi evenimente organizate în străinătate.
‘Ţesutul în părul de capră este deosebit. În primul rând, colectarea lui este foarte dificilă, după tunsul caprelor, părul se separă pe patru culori – maro, gri, alb şi negru. După aceea, se spală foarte bine, dar cel mai greu se toarce firul din păr de capră pentru că există o tehnică specială de toarcere. Se deosebeşte prin valoarea lui, toarcerea firului este deosebit de rară, eu nu torc, îl iau deja tors de la femeile din sat, este greu de tors şi de ţesut. Părul de capră se ţese foarte bine la război vertical, aşa cum fac eu. Părul de capră nu se vopseşte, are o fineţe deosebită şi vă spun doar atât ce mi s-a întâmplat mie în Muzeul ASTRA. Expresia unui turist din Japonia ‘parcă sunt vii’ mi-a rămas în minte, această expresie care face referire la naturaleţea ţesăturilor. Tehnica ţesutului are câteva sute de ani vechime’, a precizat meşterul popular.
Colecţia creatorului de artă populară numără peste 100 de piese, multe dintre ele de patrimoniu, printre care se află şi costumul popular purtat de Moglan Gheorghe, un localnic din comuna Beceni desemnat să ia parte la manifestările prilejuite de Marea Unire, la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.
‘În colecţie am în jur de 300 de obiecte de ţesut personale în colecţia etnografică realizate de mine, la acestea mai am covoare achiziţionate cu timpul…Am expus la Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Satului, în Vatra Dornei. Am un covor de peste 160 de ani. Am un costum primit ca donaţie, a fost îmbrăcat de Moglan Gheorghe, delegatul comunei Beceni la Alba Iulia, la Marea Unire, unde a fost îmbrăcat cu el. În colecţie mai am 35 de ştergare româneşti autentice de pe Valea Slănicului, 25 de costume autentice tot de pe Valea Slănicului, ţesături în păr de capră, în lână şi multe obiecte de artă achiziţionate, toate obiecte de patrimoniu pe care vreau să le organizez într-un muzeu privat’, a dezvăluit Amelia Papazissu.
Prezenţa unui ‘Tezaur uman viu’ într-o comunitate este deosebit de importantă atât pentru păstrarea patrimoniului cultural, cât şi pentru transmiterea generaţiilor viitoare a meşteşugurilor şi tradiţiilor româneşti.
‘Prin intermediul unui ‘Tezaur uman viu’ cei care vin în Buzău au garanţia că pot avea parte de educaţie permanentă, cum are doamna Papazissu un curs prin care dă mai departe ceea ce a învăţat. Este un focar care nu se va stinge probabil niciodată. Acesta este avantajul, ar trebui să înţelegem că atât timp cât le avem, beneficiile lor sunt nepreţuite’, a declarat pentru AGERPRES Raul Gâlmeanu, consultant artistic.
