Copiile a două opere semnate de Constantin Brâncuşi – ”Rugăciune” şi ”Bustul lui Petre Stănescu” – au devenit la fel de celebre ca originalele, după ce au fost furate şi au făcut obiectul unor dosare penale, care ulterior au fost clasate.
”Eu, Constantin Brâncuşi, mă angajez a executa personal în contul D-nei Eliza Petre Stănescu un monument funerar pe preţul de 7.500 lei, în care preţ se cuprinde execuţia integrală a monumentului compus după cum se specifică mai jos, precum şi transportul de la Paris în gara Buzeu. Monumentul se compune din următoarele piese: un soclu din piatră care va atinge în înălţime 2 m până la 2 m 50, o figură alegorică reprezentând o femeie care plânge lângă soclu, un bust cu braţe asemănătoare fotografiilor ce D-na Stănescu îi va pune la dispoziţie”, evocă scriitorul Nicolae Peneş în cartea sa ”Oraşul cu statui furate”.
”Rugăciune” şi ”Bustul lui Petre Stănescu” sunt două lucrări de importanţă majoră realizate de Constantin Brâncuşi, considerat cel mai important sculptor al secolului XX. Replicile lor au devenit la fel de celebre după o serie de furturi şi în urma unor îndelungi anchete soluţionate cu dosare care au fost rând pe rând clasate. Nici până în clipa de faţă, copia originală a ”Rugăciunii” nu a fost găsită, iar cea a lucrării ”Bustul lui Petre Stănescu” este strict păzită în Cimitirul Dumbrava cu sisteme de supraveghere.
‘La priére’ (‘Rugăciunea’) este strâns legată de o tragedie petrecută în familia lui Petre Stănescu, tânăr avocat din Buzău. Visele soţiei sale, Eliza Stănescu, aveau să se destrame odată cu dispariţia fulgerătoare a bărbatului căruia îi jurase credinţă. Pentru a-i cinsti memoria, femeia îndoliată decide să ridice la mormântul soţului un monument funerar, solicitându-i ajutorul lui Constantin Brâncuşi. Aşa iau naştere, în jurul anului 1910, două mari lucrări – ”Bustul lui Petre Stănescu” şi ”Rugăciune”, piesele originale fiind depuse la Muzeul de Artă al României, în 1958, respectiv 1976. La fel de important este şi soclul sculptat de maestrul Constantin Brâncuşi, în anul 1914, în piatră de Măgura la Buzău, după ce a locuit o perioadă în casa Elizei Stănescu. În locul celor două opere originale preluate de Muzeul de Artă al României, în Cimitirul Dumbrava au fost montate două replici semnate de acelaşi artist, turnate în bronz.
”Despre ‘Bustul lui Petre Stănescu’ ştim că este o lucrare extrem de importantă din punct de vedere al sculpturii în bronz, este o lucrare prin excelenţă funerară, care face parte, alături de ‘Rugăciune’, dintr-un ansamblu funerar care a fost realizat de sculptorul Constantin Brâncuşi. Se află în Cimitirul Dumbrava. Din păcate, pentru că şi ‘Rugăciune’ şi ‘Bustul lui Petre Stănescu’ au fost furate de mai multe ori, în prezent acolo este expusă o copie a ‘Rugăciunii’, realizată în anul 2012, dacă nu mă înşel, iar pe soclul din piatră pe care a stat mai bine de 20 de ani, după recuperarea de către autorităţile statului, a fost repus ‘Bustul’ în 2019, cel care a fost găsit, original”, a declarat pentru AGERPRES Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean Buzău.
Seria furturilor a început în anul 1995, atunci când din Cimitirul Dumbrava cele două lucrări în greutate de câteva sute de kilograme dispar. ”Rugăciune” este găsită un an mai târziu, în 1996, dar furată din nou, autorităţile nereuşind nici până în momentul de faţă să îi dea de urmă. ”Bustul lui Petre Stănescu” a fost recuperat la mai bine de 20 de ani distanţă din momentul furtului şi a fost reamplasat pe poziţia sa iniţială.
”La nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău (IPJ) s-au efectuat cercetări sub aspectul infracţiunii de furt calificat, constatându-se că la sfârşitul anului 1995 persoane necunoscute au sustras din Cimitirul Dumbrava, din municipiul Buzău, grupul statuar compus din copiile lucrărilor ‘Rugăciune’ şi ‘Bustul avocatului Petre Stănescu’, realizate de maestrul Constantin Brâncuşi. Statuia ‘Rugăciune’ a fost recuperată la scurt timp, în anul 1996, fiind repusă în locaţia iniţială, iar următoarea sesizare privind sustragerea acesteia a fost înregistrată în anul 2005. Lucrarea ‘Bustul avocatului Petre Stănescu’ a fost recuperată de poliţişti în anul 2018 şi, ulterior, predată în vederea reamplasării. Dosarele penale privind sesizările de furt au fost înaintate cu propunerea soluţiilor legale către unităţile de parchet competente”, a răspuns IPJ Buzău unei solicitări AGERPRES.
Anchetele cu privire la sustragerea operelor de artă semnate de Brâncuşi au fost preluate de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, care au început urmărirea penală faţă de trei suspecţi. Cele trei persoane au fost scoase de sub acuzare din lipsă de probe, iar dosarul care a vizat furtul statuii ‘Rugăciune’ a fost ulterior clasat. Dosarul referitor la furtul ‘Bustului’ a fost instrumentat de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
”În anul 1995 s-au furat operele de artă ‘Rugăciune’ şi ‘Bustul avocatului Petre Stănescu’ din Cimitirul Dumbrava, din municipiul Buzău. În anul 1996 a fost recuperată statuia ‘Rugăciune’. Cauza a fost înregistrată sub nr. P/1.028/1996. Aceeaşi operă de artă s-a furat în anul 2005, cauza fiind înregistrată sub nr. 2.558/p/2005. În cauză, la datele de 14.06.2005 şi 17.11.2008 s-a început urmărirea penală faţă de B.I şi B.M. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 208-208 Cod penal (vechea reglementare prevăzută de Codul penal) şi faţă de Ş.G.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 208-209 Cod penal (vechea reglementare prevăzută de Codul penal). La data de 05.05.2010 a fost soluţionat dosarul penal nr. 2.558/P/2005, în cauză dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art.10 lit.c Cod procedură penală şi disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor şi identificării autorilor faptei formându-se dosarul penal nr. 2.277/P/2010. Dosarul penal nr. 2.277/P/2010 a fost soluţionat la data de 04.07.2022, în cauză dispunându-se clasarea în temeiul art.16.lit.f Cod procedură penală. În ceea ce priveşte opera de artă ‘Bustul avocatului Petre Stănescu’ facem precizarea că aceasta a făcut obiectul dosarului penal nr. 572/D/P/2015 instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) – DIICOT Structura Centrală”, a transmis pentru AGERPRES prim-procurorul Daniel Dragoş Tatu din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău.
Ancheta desfăşurată de către procurorii anti-mafia a fost la rândul ei clasată.
”Prin ordonanţa din data de 20.01.2016, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat din Codul penal, în raport de dispoziţiile art. 16 lit. a) din Cod procedură penală, şi anume fapta nu există”, a informat DIICOT, în urma unei solicitări AGERPRES.
La acest moment, în Cimitirul Eroilor se află replica semnată de Brâncuşi a lucrării ”Bustul lui Petre Stănescu” şi o altă copie, alta decât cea originală, realizată în anul 2012 a ‘Rugăciunii’.
”Cert este că ansamblul se regăseşte pe poziţia iniţială chiar dacă una dintre piese este o reconstituire a originalului, este vorba despre ‘Rugăciune’. Opera înscrie Buzăul în seria oraşelor selecte, foarte puţine din România, care deţine lucrări semnate de Constantin Brâncuşi. Sunt lucrări la Muzeul Naţional de Artă, la Craiova, Târgu Jiu şi Buzău”, a precizat Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean Buzău.
Despre furturile celor două copii semnate de Brâncuşi nu se discută doar în mediul cultural. În cadrul Centrului Multifuncţional de Pregătire Schengen, sunt predate cursuri despre infracţiunile de furt în cazul unor opere din patrimoniul naţional al României, ”Rugăciune” şi ”Bustul lui Petre Stănescu” fiind două cazuri de referinţă în acest domeniu.
