Cuptorul roman din secolul al IV-lea, unic în România, descoperit în timpul unei campanii arheologice din anii ’80 şi salvat de la dispariţie de o firmă privată, a devenit cea mai mare atracţie turistică din afara Cetăţii Medievale Sighişoara, după ce a fost expus într-un pavilion de sticlă, pe malul Târnavei Mari, în apropiere de Catedrala Ortodoxă.
Cuptorul a fost expus pentru prima dată publicului cu ocazia Festivalului Sighişoara Medievală de anul trecut, iar de atunci strada Morii, în Oraşul de Jos, a fost inclusă în traseul turiştilor.
‘Cuptorul a fost ameninţat de distrugere în locul în care a fost descoperit, fiind extras în anul 1982 şi depozitat în următorii 24 de ani într-un container din Cetate. Apoi a fost transferat la fabrica de cărămidă din oraş, unde a fost restaurat şi expus. În anul 2020, noua conducere a fabricii şi-a anunţat intenţia de a returna cuptorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, însă procedurile au implicat mai multe riscuri legate de relocare, de rezistenţa obiectului, de depozitare şi de conservare. Cuptorul a fost adus pe noua locaţie, a fost restaurat, iar în jurul acestuia a fost amplasat un pavilion de protecţie. Cuptorul poate fi vizitat şi noaptea, întrucât acel pavilion de sticlă este iluminat’, a declarat pentru AGERPRES directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.
Cuptorul a produs ceramică de tradiţie romană şi a fost descoperit de prof. dr. Radu Harhoiu şi de prof. dr. Gheorghe Baltag, în timpul unor săpături arheologice efectuate în 1981, în aşezarea de la Dealul Viilor.
Ameninţat de distrugere în locul în care a fost descoperit în 1981, cuptorul a fost extras în anul 1982 şi depozitat în următorii 24 de ani într-un container din Cetatea Medievală, iar apoi a fost transferat la fabrica de cărămidă, unde a fost restaurat şi expus.
În anul 2020, noua conducere a fabricii şi-a anunţat intenţia de a returna cuptorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, însă procedurile au implicat mai multe riscuri legate de operaţiunile de relocare, de rezistenţa obiectului, de depozitare şi conservare. Cuptorul a fost adus cu eforturi mari în noul spaţiu, iar în jurul acestuia a fost amplasat pavilionul de protecţie.
Pentru prezentarea contextului istoric şi arheologic în care a fost descoperit, cuptorul este însoţit de o legendă realizată de reprezentanţii Muzeului de Istorie Sighişoara, Nicolae Teşculă, istoric, şi Sorina Parchirie, restaurator.
