Unele programe de înzestrare ale Armatei vor fi devansate, dacă Parlamentul va aproba alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare, a declarat, joi, ministrul Vasile Dîncu.
El a fost întrebat care sunt planurile autorităţilor de la Bucureşti în privinţa achiziţiilor militare, având în vedere anunţul preşedintelui Klaus Iohannis privind necesitatea alocării a 2,5% din PIB pentru apărare.
‘România are un plan extins, o strategie care se numeşte Armata 2040 şi care are trei perioade, 2021-2026, după aceea 2026-2032 şi 2040, finalul. (…) Documentul nostru e destul de bine ancorat în realitate, pentru că era una din temele României, una din temele cu care România a încercat să sensibilizeze NATO, că există posibilitatea să avem conflict în apropiere, pentru că noi cunoşteam oarecum sau intuiam ceea ce poate face Rusia în această zonă. Asta înseamnă că avem nişte programe de înzestrare pe care le avem în acest moment. Probabil că unele din ele vor fi devansate, dacă începând de la anul vom reuşi – şi cred că Parlamentul va aproba 2,5% din PIB. Asta înseamnă că proiectul meu este să trecem de 30% din această sumă pentru înzestrare. Limita NATO este la 20, anul trecut am făcut 26%. Cred că avem nevoi importante şi asta înseamnă că vom aduce şi planurile legate de forţele terestre, de înzestrare, achiziţia de avioane pentru zona aviaţiei, de asemenea, achiziţia de corvete şi alte forme de armament modern’, a susţinut Dîncu la Digi 24.
Ministrul a arătat că achiziţiile ar urma să se facă mai repede.
‘Există şi nişte planuri, ţările insistă şi România a fost printre ele, am discutat în ultima vreme la NATO să facem achiziţii conjugate, adică să facem achiziţii împreună, să nu se facă separat, în funcţie de banii pe care îi ai, şi să încercăm de exemplu să aducem cât mai repede proiecte comune. Înseamnă că facem achiziţii împreună cu statele, proiecte de achiziţii în comun. (…) Şi Europa a făcut asta în busola strategică, documentul pe care am reuşit să îl aprobăm săptămâna trecută, să aprobăm şi alte investiţii şi alte fonduri din partea Uniunii Europene, cum este Fondul european pentru defence, care nu a fost folosit foarte bine înainte, dar acum cu siguranţă că va ajuta statele’, a mai declarat Dîncu.
Întrebat ce va cumpăra România, urgent, ca armament, ministrul Apărării a precizat: ‘Urgent, avem achiziţia de corvete, care este un proiect spre final, aşteptăm încă foarte repede să vedem decizia asocierii dintre Naval Group şi şantierul naval Constanţa, aşteptăm ultima ofertare. Am negociat în ultimele luni, s-a negociat pentru că nu ministerul le cumpără, ci avem un… Romtehnica este şi e o achiziţie publică, ce ţine până la urmă nu de ministerul nostru’.
‘De asemenea, avem câteva proiecte legate de zona Patriot, mai trebuie să primim… Vom mai achiziţiona baterii antiaeriene. Avem o zonă importantă şi avem deja livrări foarte mult în zona mobilităţii terestre, blindate de mai multe tipuri, platforme în zona blindatelor uşoare; de asemenea, avem proiecte, un proiect foarte important, pe care anul acesta îl vom declanşa, este cel al dronelor, achiziţia de drone’, a completat el.
Ministrul a evidenţiat şi partea de participare românească, în sistem offset, la aceste proiecte de înzestrare.
‘În toate aceste proiecte ne bazăm pe două lucruri: achiziţii la cel mai înalt nivel, dar, în acelaşi timp, participare românească, offset, adică mentenanţă sau de a produce în zona noastră. Cred că vom beneficia şi de o situaţie fericită, vom putea să relansăm, am început un proiect împreună cu ministrul Economiei, un proiect de relansare a industriei noastre de apărare, prin faptul că acum noua tendinţă şi situaţia a arătat că este nevoie ca Europa să îşi aducă acasă o parte din producţiile care se făceau în altă parte, în infrastructură critică, inclusiv în zona armamentului. Şi atunci s-ar putea ca ţările importante care produc armament în lume şi în Europa, cum sunt Germania, Franţa, Marea Britanie, să vină, i-am invitat în întâlnirile mele cu toţi miniştrii, i-am invitat să vină în România să facem joint venture cu aceşti mari furnizori, pentru ca să putem să producem şi noi aici, să avem şi participarea la programele de inovaţie’, a explicat Dîncu.
