Directorul Direcţiei Silvice Bihor, ing. Teodor Suciu, a semnalat faptul că că dinamica populaţiilor de gândaci de scoarţă din Parcul Natural Apuseni este în uşor regres în acest an, comparativ cu anul 2021, când a fost constatat un vârf al dezvoltării lor.
‘Fenomenul dezvoltării acestei populaţii este oarecum firesc după o calamitate precum cea din 2017, când o vijelie de mari proporţii a doborât sute de mii de metri cubi de arbori pe mii de hectare. Sigur că atacul în cauză a fost susţinut şi de stresul hidric, seceta pedologică de peste trei ani, corelat şi cu faptul că arboretelor de molid nu le place să fie puse brusc în lumină, adică suferă de insolaţie. Natura îşi urmează cursul firesc. E o ciclicitate, care ţine de biologia gândacilor de scoarţă. Durează 3, 5, 7 ani, cât se dezvoltă populaţia şi pe urmă intră în regres’, a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu.
Direcţia Silvică Bihor, care are în administrare peste 15.000 de hectare din suprafaţa Parcului Apuseni, a intervenit masiv încă din anul 2019 cu lucrări de combatere prin amplasare de nade feromonare, amplasare şi cojire a arborilor cursă şi monitorizează permanent populaţiile de gândaci şi gradul de infestare.
‘Este adevărat, gradul de infestare este încă foarte puternic, dar anul acesta, chiar dacă seceta a fost mai acerbă, în arborete pe munţi nu am văzut o uscare atât de intensă ca şi anul trecut. Anul trecut, la sfârşitul lunii august, hectare întregi de arborete s-au colorat din verde în roşu, semn că s-a produs uscarea, Eu apreciez că anul acesta e un mic regres faţă de anul trecut în dinamica populaţiilor de gândaci de scoarţă. În anul 2020 au fost constatate primele atacuri mai mari, apoi, în 2021, a fost punctul culminant al acestei dezvoltări. Cel puţin în arboretele pe care le gospodărim noi, Direcţia Silvică Bihor, pe care le monitorizăm, cred că raportat la anul trecut, 2021, când a fost vârful de lance, am intrat deja în regres’, a afirmat directorul Suciu,
Potrivit acestuia, s-au efectuat numeroase studii şi cercetări şi în alte ţări – Germania, Austria, Cehia, Slovacia, unde se manifestă fenomenul şi chiar dacă nu au avut doborâturi în masă cum au fost cele de la noi din vara anului 2017, atacurile de gândaci de scoarţă au fost de intensitate mare şi acolo, generate, în esenţă, de secetă.
‘Deci este o dinamică la nivel european, nu doar în România sau în Cluj, Bihor. Ciclicitatea este una naturală. Gândacii există în mod normal, dar apar masiv când bariera imunitară a arboretelor este spartă, când stresul este peste limita normală. Aceşti oportunişti se dezvoltă, produc acele gradaţii biologice care se suprapun peste nişte perioade de câţiva ani în care cresc numeric şi pe urmă intră în regres’, a explicat specialistul.
Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes naţional, cu 55 de rezervaţii naturale şi trei situri Natura 2000 şi are o suprafaţă totală de 75.784 ha. Parcul se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Cluj, Alba şi Bihor.
